Clopotele cheama oamenii la rugaciune

Clopotele simbolizeaza glasul lui Dumnezeu, care cheama pe oameni la rugaciune. Din acest motiv, ori de cate ori auzim sunetul clopotelor trebuie sa ne pregatim sa daruim un raspuns iubirii lui Dumnezeu. Datorita lor, omul este chemat sa lupte impotriva lenevirii si uitarii si sa dobandeasca asemanarea cu Dumnezeu prin participarea la slujbele din biserica.

Mentionam ca inainte de a fi montate in clopotnite, clopotele sunt sfintite in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.

Pana in anul 313, crestinii nu au putut folosi clopotele. Din cauza credintei in diferite zeitati, crestinii erau obligati sa savarseasca slujbele in taina, in catacombe. Dupa Edictul de la Milan, din anul 313, cand crestinii primesc dreptul de a savarsi slujbe in tot cuprinsul Imperiului Roman, au inceput sa apara diferite mijloace de anuntare a serviciilor religioase: toaca, trambita, clopotele etc. Potrivit unor documente, primele clopote au fost inventate de Paulin din Nola (353-431). Dupa modul in care erau trase, clopotele aveau un anumit mesaj, credinciosii cunoscand importanta fiecarei sarbatori si ceasul inceputului slujbei.

Prezenta clopotelor in viata bisericii s-a facut pe la inceputul secolului al VII-lea, fiind atribuita episcopului roman Sabinian. Generalizarea utilizarii lor a evoluat pana prin secolul al VIII-lea, in Apusul Europei, si pana prin secolul al IX-lea, in Rasarit.

Se pare ca primele clopote au aparut in China, cu 3.000 de ani inainte de Hristos. Erau clopote mari de metal in care se batea cu un ciocan. Cu timpul, ele au fost integrate si in cultul crestin. Locul trambitelor de argint folosite de Moise pentru chemarea la rugaciune si la lupta, a fost luat de prezenta clopotelor sfintite.

Sursa: CrestinOrtodox.ro