Duminica a 26-a după Rusalii (Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina)

 bogatulcaruiaiarodit tarinaZis-a Domnul pilda aceasta: Unui om bogat i-a rodit din belşug ţarina. Şi el cugeta în sine, zicând: Ce voi face, că n-am unde să adun roadele mele? Şi a zis: Aceasta voi face: Voi strica hambarele mele şi mai mari le voi zidi şi voi strânge acolo toate roadele mele şi bunătăţile mele; şi voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea, veseleşte-te. Însă Dumnezeu i-a zis: Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce ai pregătit ale cui vor fi? Aşa se întâmplă cu cel ce-şi adună comori pentru sine însuşi şi nu se îmbogăţeşte în Dumnezeu.Luca 12, 16-21)

Biserica noastră a fost şi va fi mereu pre­ocupată în pri­mul rând de mântuirea credincioşilor săi, dar şi de bunăstarea lor materială; pre­ocupări exprimate una prin slu­jirea liturgică, cealaltă prin slu­jirea filantropică. Una dintre problemele majore ale omului dintotdeauna a fost şi va ră­mâ­ne atitudinea, poziţionarea a­cestuia faţă de valorile spiri­tu­­ale nepieritoare, precum şi fa­ţă de bunurile materiale tre­că­toare, întrucât omul nu poate slu­ji la doi domni: „Nu puteţi slu­ji lui Dumnezeu şi lui ma­mo­­na“ (Matei 6, 24), averti­zea­ză Mântuitorul.
Întrebat de fa­ri­sei dacă se cuvine a da dajdie ce­zarului, Mântuitorul răs­pun­de cu claritate: „…Daţi deci ce­za­rului cele ce sunt ale cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu“ (Matei 22, 17-21). După ce Hristos Dom­nul a postit 40 de zile, a fost is­pi­tit de diavolul care, printre al­tele, ştiindu-L înfometat, i-a zis: „De eşti Tu Fiul lui Dum­nezeu, zi ca pietrele acestea să se facă pâini“. Răspunsul a fost pe măsură: „Nu numai cu pâi­ne va trăi omul, ci cu tot cuvân­tul care iese din gura lui Dum­nezeu“ (Matei 3, 3-4).
Conti­nu­ân­du-şi lucrarea de ispitire, dia­­volul L-a dus pe Hristos pe un munte înalt şi I-a arătat toate împărăţiile lumii şi slava lor. Şi I-a zis Lui: „Acestea toa­te Ţi le voi da Ţie dacă vei că­dea înaintea mea şi te vei în­chi­na mie“. Atunci Iisus i-a zis: „Piei, Satano, căci este scris: Dom­nului Dumnezeului tău să te închini şi Lui singur să-I slu­jeşti“ (Matei 4, 8-10). Cele de mai sus ne arată, fără echivoc, ca­re este atitudinea Fiului lui Dum­nezeu faţă de valorile spi­ri­­tuale şi faţă de bunurile ma­te­riale, iar omul chip al lui Dum­nezeu nu poate avea o ati­tu­­dine diferită decât cea a Crea­torului său.

sursa: ziarullumina