Duminica a 33-a ( a Vamesului si Fariseului)

  Zis-a Domnul pilda aceasta: Doi oameni s-au suit la templu ca să se roage: unul era fariseu şi celălalt vameş. Fariseul, stând drept, aşa se ruga întru sine: Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, răpitori, nedrepţi, prea desfrânaţi, sau ca şi acest vameş. Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câştig. Iar vameşul, departe stând, nu voia nici ochii să-şi ridice către cer, ci-şi bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului! Zic vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa decât acela. Fiindcă oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa.

Duminica Vameşului şi a Fariseului mar­chează în­ce­pu­tul perioadei Tri­o­dului, după numele cărţii li­­turgice care conţine slujbele din timpul Sfântului şi Marelui Post. De altfel, perioada Trio­du­lui durează în total 10 săp­tă­mâni, mai întâi trei săp­tă­mâni de pregătire, apoi cele şap­te săptămâni ale Postului di­naintea praznicului Învierii Dom­nului. Această perioadă de ze­ce săptămâni, care simbo­li­zea­ză întreaga noastră viaţă de stră­danie pe calea mântuirii în Hris­tos, se constituie dintr-o se­rie de slujbe religioase şi ru­gă­ciuni speciale, de post şi în­frâ­nare, de lecturi duhovniceşti şi de exersare a smereniei, ca şi de chemare de a manifesta mai e­vident iubirea noastră faţă de Dum­nezeu şi faţă de semenii noş­tri. Toate aceste elemente stau într-o strânsă legătură u­nul cu altul, căci nu putem face nu­mai unele, iar pe altele să le lă­săm, cu atât mai mult cu cât toa­te aceste elemente se com­ple­­tează şi se determină unul pe altul. De aceea, perioada Sfân­tului şi Marelui Post este a­semănată cu o scară, cu un ur­cuş, în cadrul căruia elemen­te­le menţionate, dimpreună cu mul­te altele, sunt ca nişte trep­te, astfel că pentru a ajunge în vârf trebuie să urcăm fiecare treap­tă, una după alta.