“In vremea aceea s-a apropiat de Iisus un om, ingenunchind inaintea Lui si zicandu-I: Doamne, miluieste pe fiul meu, ca este lunatic si patimeste rau, caci adesea cade in foc si adesea in apa. Si l-am dus la ucenicii Tai, insa ei n-au putut sa-l vindece. Iar Iisus, raspunzand, a zis: O, neam necredincios si indaratnic, pana cand voi fi cu voi? Pana cand va voi mai suferi? Aduceti-l aici la Mine. Si Iisus l-a certat si demonul a iesit din el si copilul s-a vindecat din ceasul acela.
Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, I-au zis de o parte: De ce noi n-am putut sa-l scoatem? Iar Iisus le-a raspuns: Pentru putina voastra credinta. Caci adevarat graiesc voua: Daca veti avea credinta cat un graunte de mustar, veti zice muntelui acestuia: Muta-te de aici dincolo si se va muta; si nimic nu va fi voua cu neputinta. Dar acest neam de diavoli nu iese decat numai cu rugaciune si cu post. Pe cand strabateau ei Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va fi dat in mainile oamenilor si-L vor omori, dar a treia zi va invia.” (Matei 17, 14-23)

Sfanta Evanghelie din Duminica a X-a dupa Rusalii ne prezinta vindecarea unui lunatic sau epileptic, a unui copil care nu-si mai putea da seama de ceea ce face, unde merge sau ce se intampla cu el. Copilul lunatic din Evanghelia de astazi este un om care adesea isi pierde controlul, “adesea cade in foc si adesea in apa” – se spune in Evanghelie. Multa patimire a fiului devine ingrijorare si suferinta permanenta pentru tatal sau, care, cu durere in suflet si multa smerenie, aduce pe fiul sau bolnav la Iisus, ingenuncheaza inaintea Lui si Ii cere ca sa-l vindece, intrucat ucenicii Lui n-au reusit sa scoata demonul din copilul lunatic sau epileptic. Evanghelia ne arata faptul ca, desi Mantuitorul Iisus Hristos mustra necredinta poporului si putina credinta a ucenicilor Sai, totusi are multa mila sau compasiune fata de copilul lunatic sau epileptic care se afla in suferinta.

Vindecarea Lunaticului (2014, HD) – predica

parintelui Calistrat

https://youtu.be/nuFnufC5Fv8