Dumnezeu nu este numai fiinţă spirituală, personală, infinit, drept, bun, iubitor, creator, ci şi atotputernic, atotştiutor, omniprezent, proniator şi atotţiitor. Psalmistul Îl laudă pe Dumnezeu pentru puterea atotţiitoare: „Că în mâna Lui sunt marginile pământului și înălţimile munţilor ale Lui sunt. Că a Lui este marea şi El a făcut-o şi uscatul mâinile Lui l-au zidit” (Ps. 94, 4­5).

În primul articol din Crez spunem: „Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute“. Aici avem sintetizată Revelaţia dumnezeiască descoperită lumii prin Scriptura Vechiului Testament. Atotțiitor este unul dintre multele atribute ale lui Dumnezeu prin care se subliniază puterea lui Dumnezeu de a face toate câte voiește. Acesta este înțeles adesea ca putere în potență: în stare să facă orice, omnipotent. Termenul presupune în chip fundamental o relație între puterea lui Dumnezeu și voința Acestuia. Puterea și voința sunt într-o armonie perfectă la Dumnezeu, spre deosebire de raportul dintre acestea în cazul oamenilor. Cu toate că Dumnezeu poate face câte vrea, El nu acționează în mod arbitrar, ci doar în direcția binelui. În acest sens, Sfântul Dionisie Areopagitul spune: „Atotţiitor se zice pentru că este Scaun atotţiitor, susţinând şi cuprinzând toate, fixând, întemeind şi circumscriind şi făcând totul neclintit în Sine şi aducând la existenţă din Sine, ca dintr-o rădăcină atotţiitoare, toate şi întorcând la Sine, ca într-un sân atotţiitor şi ţinându-le adunate în Sine ca într-un Scaun atotcuprinzător pe toate, printr-o susţinere care le asigură pe toate şi e mai presus de ele, nelăsându-le să cadă din ea şi să se piardă ca scoase dintr-o casă atotcuprinzătoare. I se zice obârşie atotţiitoare şi ca cea care le ţine pe toate şi le stăpâneşte, străbătându-le fără să le amestece şi le impune tuturor jugurile primite de bunăvoie şi durerile dulci ale dragostei dumnezeieşti şi atotţiitoare, ale bunătăţii ei neslăbite”.
Preot Ciprian Apetrei
ziarullumina.ro