Poarta Raiului … Fii ctitor al Bisericii noastre!

 Poarta Raiului
Demult, a trăit un prinţ tare-tare bogat, care era, însă, şi foarte zgârcit. Nu ar fi dat niciodată nimic. Doar că, într-o noapte, a visat că murise şi ajunsese la poarta raiului. Acolo, Sfântul Petru i-a spus:
– Vino cu mine să îţi arăt unde vei sta de acum încolo. Şi au mers ei ce-au mers prin grădinile acelea minunate, până când, la un moment dat, au ajuns lângă un palat mare şi frumos.
– A, a strigat tânărul prinţ, aici voi sta ?
– Nu, în niciun caz.
– Dar, cine va sta aici ?
– Aici va locui, după ce va muri, grădinarul tău.
– Cum se poate, el care nu are nimic, care e sărac lipit pământului, cum să merite el aşa ceva?
– E, nu are grădinarul tău avere pe pământ, fiindcă tot ce câştigă împarte mereu cu cei mai sărmani decât el. Pe pământ nu strânge nimic, fiindcă daruieşte, dar aici, uite câte a strâns! Tot ce vezi aici este rodul bunătăţii lui.
– Bine, şi atunci eu unde o să stau ? A mai întrebat nemulţumit prinţul.
– Uite acolo, în cocioaba aceea !
– Cum, în şandramaua aia ?! Păi acolo sunt doar nişte scânduri prăpădite care stau gata-gata să cadă… cum să locuiesc în mizeria aia ? E drept aşa ceva ?
– Sigur că este drept, i-a răspuns Sfântul Petru ! Ia gândeşte-te, ce ai dăruit tu ? Nimic ! Ce ai fi vrut să apară aici !? Dacă ai fi fost bun şi darnic cum este grădinarul tău, atunci ai fi avut şi tu asemenea palate, poate chiar mai mult, dar aşa… Tot ce vezi acolo este rodul zgârceniei tale… În clipa aceea, tânărul prinţ s-a trezit speriat din visul său. Din acea zi, s-a schimbat. Nu a mai adunat comori pe pământ, ci în cer. Nu a mai strâns bogăţii peste bogăţii, fiindcă la ce i-ar fi folosit mai târziu ? Cu tot ce a avut, i-a ajutat pe cei sărmani şi, în acest fel, a strâns o avere mult mai de preţ: recunoştinţa celor ajutaţi de el şi binele făcut. Aceasta era averea pe care nimeni nu ar fi putut să i-o fure !
Înţelept ar fi ca şi noi, toţi, să procedăm ca prinţul din poveste, pentru că adevărată este vorba care spune că:
-Nu rămânem decât cu ceea ce dăruim.

Fii ctitor al Bisericii noastre!

 A fi CTITOR al Bisericii Este cea mai mare binecuvântare de la Dumnezeu, privilegiu si onoare în viata, din generatie în generatie, sa fie o familie CTITOR la construirea unei Biserici.

Ajuta-ne Doamne sa-Ti temeluim Casa spre slava Ta si spre mântuirea noastra si a urmasilor nostri!

Orice biserica zidita este un locas sfânt, “o poarta a Cerului” (Gen. 28,17) si o Casa a Domnului, care desi se faureste cu jertfe materiale, este în primul rând o opera a credintei. O astfel de lucrare a credintei dorim sa înfaptuim, cu ajutorul lui Dumnezeu si noi. Credem ca a sosit vremea potrivita sa zidim lui Dumnezeu o Casa dupa rânduielile parintilor si stramosilor nostrii. Dorinta fireasca este aceea de a avea o Biserica a noastra fie ea cât de modesta. Desigur, aceasta dorinta depaseste în prezent posibilitatile parohiei noastre. Dar o vorba înteleapta spune ca si cea mai lunga calatorie începe cu primul pas. Acest adevar este valabil si pentru noi: Daca vom începe cât mai curând sa ctitorim un lacas de închinare si preamarire Domnului, cu ajutorul Lui, vom trece de la o dorinta sfânta la o sfânta împlinire.Stim ca lumea întreaga este creatia lui Dumnezeu, dar tot atât de adevarat este ca Biserica este Casa Lui si ca ea este expresia credintei unor oameni care doresc ca Dumnezeu sa ramâna în mijlocul lor. Zidirea unei case se realizeaza prin efortul, prin lucrarea unei familii. Parohia noastra poate fi asemanata cu o familie mai mare. Ceea ce este posibil pentru o familie compusa din câteva persoane, va fi posibil si pentru o familie alcatuita din câteva sute de persoane, daca exista dragoste fata de Dumnezeu, întelegere si daruire. Cu siguranta ca Dumnezeu va locui cu bucurie în             Casa pe care o astfel de familie o va înalta în numele Lui. Mai trebuie sa stim ca Dumnezeu nu ramâne dator nimanui. Pentru fiecare ceas de munca la Casa Lui, pentru fiecare banut donat, pentru fiecare caramida pusa la aceasta Casa, El va rasplati împarateste si aici si Dincolo. Pastrând curata credinta strabuna, facând din sufletele noastre case ale Duhului Sfânt, nadajduim ca ne va învrednici Bunul Dumnezeu sa realizam si noi, aici unde traim de atâtia ani, o “Poarta a Cerului”, spre slava Lui si spre mântuirea noastra si a copiilor nostri. Biserica Ortodoxă preţuieşte într-un mod deosebit rugăciunile pentru cei ce dăruiesc cu bucurie şi inimă largă din cele ce au agonisit pentru ridicarea unei biserici. Astfel, Biserica îi numeşte pe aceşti milostivi creştini ca „fericiţi şi pururea pomeniţi ctitori”, demonstrând că, deşi au construit ziduri materiale, pământeşti şi trecătoare, ei primesc în schim de la Bunul Dumnezeu daruri cereşti netrecătoare şi se bucură de o pomenire veşnică. Pomenirea lor devine veşnică pentru că Dumnezeu veşnic îşi aduce aminte în ceruri de cei care şi-au adus aminte de El şi L-au iubit în timpul vieţii lor pământeşti.Dumnezeu sa primeasca jertfa celor care doresc sa devina ctitori ai Bisericii Ortodoxe Române „Sfinţii Trei Ierarhi” a Mitropoliei Basarabiei din cadrul Patriarhiei Române din orasul Chisinau, Republica Moldova. Toti cei care doresc sa sprijine aceasta lucrare sfânta sunt rugati sa se adreseze Comitetului parohial.
Multumindu-Va pentru intelegere si ajutor, rugam pe Bunul Dumnezeu sa va daruiasca multa sanatate si sa va binecuvanteze activitatea.
Cu respect din numele consiliului Pr. Paroh Anatolie Goncear si preot Ion Banari

tel: 00 373 22 31-90-28 / mob: 00 373 693 73 741
e-mail:  ionbanari@gmail.com
mail. biserica.trei.ierarhi@gmail.com