Denia din Sfanta si Marea Miercuri se oficiaza marti seara. In cadrul acestei slujbe se face pomenire de pocainta si iertarea pacatelor femeii pacatoase care a spalat picioarele lui Hristos cu lacrimi, le-a sters cu parul capului si a uns cu mir capul lui Hristos, dar si de fapta rusinoasa a lui Iuda: vinderea lui Hristos.

Nu intamplator Biserica a randuit sa puna in oglinda chipul femeii pacatoase si pe cel al lui Iuda. Desi desfranata, coborata la starea cea mai de jos a decaderii, femeia se pocaieste si devine mironosita. In vreme ce Iuda, prezent in starea cea mai de cinste, ucenic al lui Hristos, din cauza lipsei pocaintei devine vanzator si se sinucide. Sunt doua chipuri pe care Biserica ni le pune in fata in aceste ultime zile din Postul Sfintelor Pasti: unul prin care putem castiga imparatia lui Dumnezeu si altul prin care ne putem desparti vesnic de El.

Femeia cea pacatoasa, prin mir, dobandeste viata cea vesnica si iertarea pacatelor; iar Iuda, cu sfat viclean, vinde “Mirul cel nepretuit”, agonisindu-si pedeapsa cea vesnica. In cantarile Bisericii se spune: “Cand pacatoasa aducea mirul, atunci ucenicul s-a inteles cu cei faradelege. Aceea se bucura turnand mirul cel de mult pret, iar el se grabea sa vanda pe cel fara de pret, aceea a cunoscut pe Stapanul, iar acela se despartea de Stapanul, aceea se mantuia, iar Iuda se facea rob vrajmasului”.

Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca gestul acesta al femeii de a sterge picioarele cu parul capului ei, nu este intamplator. Ea vedea in Hristos pe Dumnezeu. “Unui om simplu nu i-ar fi sters picioarele cu parul capului. Si atunci inseamna ca ea vede in Hristos pe cineva mai mult decat un om”.

Mentionam ca doua sunt femeile care au turnat mir pe Hristos. Una despre care vorbesc cei trei Evanghelisti, o femeie desfranata si pacatoasa; ea a turnat mir pe capul lui Iisus. Alta, cea din Evanghelia dupa Ioan, este Maria, sora lui Lazar; ea a adus mir si l-a turnat numai pe dumnezeiestile picioare ale lui Hristos.

In aceasta zi se savarseste ultima Liturghie a Darurilor inainte sfintite ca o incheiere si pecetluire a intregii lucrari de pocainta. Este si ultima zi cand se mai rosteste rugaciunea Sfantului Efrem Sirul.
Sursa: CrestinOrtodox.ro

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul

Doamne si Stapanul vietii mele,

duhul trandaviei, al grijii de multe,
al iubirii de stapanire si al grairii in desert
nu mi-l da mie,-
Iar duhul curatiei, al gandului smerit,
al rabdarii si al dragostei daruieste-l mie,
robului Tau.
Asa, Doamne, imparate,
daruieste-mi ca sa-mi vad gresalele mele si sa nu osandesc pe fratele meu,
ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin.