Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon

sfantul-pantelimonSfântul Pantelimon a trăit în cetatea Nicomidia, din Asia Mică, pe timpul împăratului Maximian. Tatăl său era păgân şi se numea Eustorgiu, iar mama sa Euvula era creştină. Ei l-au numit pe copilul lor Pantoleon, adică „cu totul leu“. De mic, mama sa i-a sădit în inimă credinţa în Hristos, dar, ea murind de tânără, el a rămas în grija tatălui, care l-a dat la şcolile păgâneşti să studieze gramatica, filosofia şi medicina. În acea vreme, în Nicomidia era un preot cu numele Ermolae, de la care Pantoleon a învăţat tainele credinţei creştine, înţelegând puterea de vindecare a lui Hristos. Tot preotul Ermolae l-a botezat.

 Într-o zi, Pantoleon a găsit pe drum un copil mort muşcat de o viperă şi, rugându-se Mântuitorului, copilul a înviat. După aceasta, el s-a dedicat vindecării oamenilor. Multe minuni a făcut sfântul, care au ajuns la urechile împăratului Maximian, care mâniindu-se îl chinuia pentru credinţa sa. Atunci Domnul l-a cercetat pe Pantoleon şi i-a schimbat numele în Pantelimon, adică „cel cu totul milostiv“. Atunci, sfântul a întins de bunăvoie gâtul spre sabie şi i s-a tăiat capul în ziua de 27 iulie 305. Astăzi pomenim şi pe Sfânta Cuvioasă Antuza.