† Sfinții Mucenici Tirs, Calinic, Filimon și Apolonie
(14 decembrie)

Sfinții Mucenici Tirs, Calinic, Filimon și Apolonie sunt modele autentice de mărturisire a dreptei credințe în Domnul nostru Iisus Hristos. Ei sunt serbați în calendarul ortodox în data de 14 decembrie.

Viața pe scurt – Sfinții Mucenici Tirs, Calinic, Filimon și Apolonie (sinaxar)

Sfinții Mucenici Tirs, Calinic, Filimon și Apolonie, au trăit în vremea împăratului roman Deciu (250-253). În acea vreme, în cetatea Cezareea, a fost numit guvernator un venetic din Nicomidia, Cumvrichie, care îi ura pe creștini și iubea pe zeii păgâni. Acesta îi căuta pe creștini și îi convingă să renunțe la Dumnezeu și să se închine idolilor celor fără de viață. Pentru acesta pe unii îi păcălea cu daruri, pe alții îi înfricoșa cu amenințări.

Sfântul Mucenic Tirs

Mergând dregătorul la Helespont, l-a întâmpinat pe el marele viteaz Tirs și i-a zis: “Este oare liber a grăi fiecare ce voiește înaintea voastră, sau trebuie să se supună, fără a scoate vreun cuvânt?” Iar dregătorul a zis: “Este liber și nimănui nu-i este luată această libertate, dacă vorbește cineva spre folosul obști”. Apoi a mărturisit Sfântul Tirs, liber și cu toată îndrăzneala, pe Hristos, că este Mântuitor și Dumnezeu și l-a mustrat pe tiran, că nedrept silește pe oameni să cinstească cipurile cioplite ale idolilor, care nu sunt dumnezei. Și a zis: “Eu am ales credința creștinească cea curata și adevărata”.

Auzind toate aceste dregătorul, a poruncit de l-au bătut peste obraz, i-au sfărâmat picioarele cu măciuci de aramă și i-au turnat plumb topit pe spinare, însă, prin darul lui Hristos, a rămas nevătămat. Obosind guvernatorul a-l chinuii a poruncit să fie luat și aruncat în temniță. Acolo, Sfântul Tirs, s-a rugat lui Dumnezeu să-L învrednicească de sfântul botez. Ascultându-i rugăciunea Domul, legăturile i-au căzut și temnița s-a deschis, încât el a ieșit și s-a dus la episcop care l-a botezat pe loc, după care s-a întors în temniță.

În acea vreme a venit în oraș un călău nou, pe nume Silvan, care i-a cerut guvernatorului să îl lase și pe el să încerce să îl convingă pe Sfântul Mucenic Tirs pentru a jertfi idolilor. Cumvrichie se învoiește și călăul îl ia pe Tirs și l-au dus la templu pentru a aduce jertfe. Datorită faptului că Tirs refuză l-au băgat într-un butoi cu apă cu capul în jos și îndată vasul s-a spart; l-au aruncat jos de pe un zid înalt, într-un loc unde erau țepi și cuie ascuțite, dar, cu puterea lui Hristos, a rămas nevătămat.

Apoi în timp ce-l duceau la cetatea Apamiei i-au spus că nu-l vor lăsa până nu va jertfi idolilor, iar el le-a răspuns că mai degrabă vor muri ei, decât să aducă el jertfă. Pe drum Silva a simți o slăbiciune mare iar Cumvrichie a făcut o febră puternică și în patru zile au murit amândoi. Sfântul Mucenic Tirs a mai stat 23 de zile în temniță până la venirea noului judecător.

În locul lui Cumvrichie este delegat Vavdos. Acesta era și el păgân și dorind să îl piardă pe Sfântul Tirs, punând-ul într-un sac, l-a aruncat în mare și, spărgându-se sacul, a fost scos de îngerul Domnului la uscat. Dus fiind încă o dată la un templu idolesc, pentru a-l convinge să jertfească acestora, s-au surpat idolii. Au încercat să îl dea la fiare să fie mâncat, dar ele nu s-au atins de el.

Sfântul Mucenic Calinic

Fiind în cetatea Apolonia, Sfântul Tirs, a doborât și a surpat la pământ, idolii păgâni, prin rugăciunea sa. Văzând faptele Sfântului Tirs, a ajuns la convingerea, că Hristos este Dumnezeu, și numai prin pronunțarea numelui Lui, cad idolii. Atunci Sfântul Mucenic Calinic, a surpat pe idolul ce se cinstea acolo.

Calinic căzuse la picioarele Sfântului Mucenic Tirs și striga-se: “Dumnezeul cel mărturisit de Tirs care face minuni prea slăvite, primește-mă și pe mine ca un ostaș de curând ales și mă întărește împotriva celor ce vrăjmășesc numele Tău.”

Păgânii din Cezareea s-au tulburat foarte tare la auzire veștii că, preotul Calinic, care slujea în orașul lor a devenit creștin. Văzând Vavdos acest lucru, a poruncit ca Sfântului Calinic să i se taie capul, și Sfântul Tirs să fie băgat într-un sicriu și tăiat cu fierăstrăul. Sfântul și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, și făcându-se glas din cer, s-a arătat celor prezenți binele ce-l așteptă pe Sfânt.

Sfinți Mucenici Filimon și Apolonie

În vremea lui Dioclețian în cetatea Tebiadei guverna Arian, iar Filimon era comediant și înveselea petrecerile guvernatorului. Apolonie era creștin și nu voia să jertfească dar se temea. Așa că l-a angajat pe Filimon să se dea drept el și să jertfească. Numai că Filimon cuprins de Duh Sfânt a refuzat și a mărturisit. Guvernatorul a râs crezând că-i batjocorește pe creștini. Dar când a aflat adevărul i-a pus pe amândoi, pe Apolonie și pe Filimon la chinuri multe și groaznice, iar într-un sfârșit i-a omorât.

După ceva timp l-a lovit o boală de ochi pe guvernatorul Arian și nu reușea să se vindece. După ce a încercat toți doctorii și toate leacurile a ajuns la mormăitele celor doi și căzând la pământ s-a rugat la ei să-l ajute. De îndată nu numai că i s-a vindecat boala dar i s-a ridicat și vălul de pe ochi, a crezut în Dumnezeu și l-a mărturisit. Împăratul Dioclețian a prins de veste și l-a pus pe Arian la cazne multe și l-a omorât, dar mulți din cei ce au văzut au crezut.

sursa: pravila.ro