,,Prea Curata Stapina, pururi Fecioara, in vremea necazului nostru acopera-ne pe noi cu acoperemintul aripelor Tale, iar in vremea neputintelor si batrinetilor noastre, fii mijlocitoare noua, catre Fiul Tau si Dumnezeul nostrum. Sa nu birue rautatile lumii anii vetii noastre, iar sfirsitul sa nu ne gaseasca cumva in afara Acoperemintului Tau cel Sfint”– aceasta rugaciune se rosteste la Te-Deum-ul acestei sarbatori.
Acoperemintul Maicii Domnului este sarbatoarea randuita de Biserica in amintirea aratarii Maicii Domnului in biserica din Vlaherne. Pe 1 octombrie 911, se facea priveghere in aceasta biserica, pentru salvarea cetatii care era asediata. La ora patru dimineata, Maica Domnului s-a aratat inaintea poporului, stand in vazduh si rugandu-se cu lacrimi. Sfantul Acoperamant era tinut in maini deasupra capetelor credinciosilor. In jurul ei se aflau apostolii, sfintii si mucenicii.
Sfantul Andrei cel Nebun pentru Hristos a zis catre ucenicul sau iubit, Epifanie: “O vezi, frate, pe Imparateasa si Doamna tuturor cum se roaga pentru intreaga lume?” Iar Epifanie a zis: “O vad, Parinte, si ma minunez!”. Acesta este evenimentul pe care il prazanuieste Biserica astazi, spre a ne aminti ca prin nevointa si rugaciune, putem primi si noi, in greutatile vietii noastre, neincetatul ajutor al Maicii Domnului. Chişinăul îşi are hramul de Acoperământul Maicii Domnului, prăznuit de creştinii ortodocşi pe stil vechi la 14 octombrie. Sărbătoarea a fost aleasă de Primăria Chişinău şi reprezentanţii ambelor Mitropolii (Mitropolia Moldovei şi Mitropolia Basarabiei) drept hramul oraşului, din cele trei hramuri ale Catedralei Naşterea Domnului. Tradiţional, de hram gospodinele îşi întâmpină oaspeţii, gătind din ajun bucate pe gustul acestora. Oricine trece pragul, este considerat oaspete drag. Seara, mic şi mare se veselesc la hora din centrul localităţii. Aceste tradiţii a încercat Primăria să le reînvie prin modificarea sărbătorii Ziua oraşului în Hramul Chişinăului. În anii care au trecut de la instituirea hramului, autorităţile publice locale au făcut chişinăuienilor mai multe daruri de valoare: linii de troleibuze la Schinoasa, Poşta Veche si multe altele. Dacia, str. Tudor Vladimirescu, au reconstruit străzile Ismail şi Ciuflea au dat în exploatare o şcoală modernă la Poşta Veche, au construit Clopotniţa şi Agheaszmatarul la Catedrala Naşterea Domnului.Atestarea Chişinăului ca aşezare rurală a avut loc la un început de octombrie 1436, la câteva zile până la sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului.