Deniile din saptamana a 5-a din Postul Mare

denie1    In saptamana a 5-a din Postului Pastilor, Biserica a randuit doua Denii. Miercuri seara se savarseste Denia in cadrul careia se citeste tot Canonul cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul, iar vineri seara, Denia Acatistului Bunei Vestiri. Amintim ca Denia Canonului Sfantului Andrei Criteanul s-a mai savarsit in prima saptamana a Postului Mare (de luni pana joi seara inclusiv), numai ca atunci s-a citit in patru stari. In acest canon este cuprinsa intreaga istorie duhovniceasca a omenirii, cu caderea si ridicarea, cu pocainta si iertarea si unirea cu Dumnezeu. Canonul ne ofera multe exemple de persoane caite si mantuite, carora si noi urmandu-le pocainta indraznim sa-I cerem Domnului mila si iertare de pacate. Cel mai cutremurator exemplu de revenire de la greseli si pacate, prin pocainta, lacrimi si virtuti este viata Sfintei Maria Egipteanca.

Denia “Acatistului Bunei Vestiri” este savarsita in bisericile ortodoxe in seara de vineri din saptamana a V a din Postul Mare. Aminteste de modul in care Maica Domnului a aparat Constantinopolul de pagani in anul 626, dar ne atrage atentia ca Maica Domnului devine scut impotriva tuturor patimilor daca o vom chema in ajutor.

Cuvantul “denie” vine de la slavonescul “vdenie” si inseamna priveghere sau slujba nocturna. In Transilvania, intalnim cuvantul “straste” pentru denii. Acest termen are semnificatia de “patima”. Expresia “a merge in strasti” insemna “a merge la denii”.

Deniile se savarsesc numai in doua saptamani din timpul unui an bisericesc si anume: in saptamana a cincea si a saptea din Postul Sfintelor Pasti. S-a pastrat denumirea de Denie pentru Utreniile din Saptamana Patimilor, pentru ca ele se savarsesc seara, potrivit troparului: “Iata, Mirele vine in miezul noptii…”.

Chiar daca Denia este o Priveghere, ea difera de ceea ce Tipicul indica prin Priveghere. Denia este doar Utrenia simpla a zilelor de rand, in vreme ce Privegherea presupunea Utrenia unita cu Vecernia si Litia. Dar si ca Utrenie simpla, Denia nu se aseamana cu Utrenia din zilele de rand, pentru ca ea cuprinde cantari si rugaciuni specifice doar perioadei Sfintelor Pasti (troparul “Iata, Mirele vine…”, luminanda “Camara Ta, Mantuitorule”, troparul “Cand slaviti ucenici…”).

Semnificatia Deniilor din Saptamana Patimilor

Luni, in Saptamana Sfintelor Patimiri, Biserica ne aduce aminte de Patriarhul Iosif care a fost vandut de fratii sai in Egipt. El este o preinchipuire a lui Hristos, vandut de Iuda.

Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit.

Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta realizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie.

In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. Miercuri este ziua in care Iuda L-a vandut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginti.

Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului.

Specific deniei de joi seara sunt citirea celor 12 Evanghelii si scoaterea solemna a Sfintei Cruci in naosul bisericii. Exista obiceiul ca atunci cand preotul citeste din Sfintele Evanghelii, credinciosii sa aprinda lumanari si sa se aseze in genunchi.

In Vinerea Mare se face pomenirea sfintelor, infricosatoarelor si mantuitoarelor Patimi ale Mantuitorului si marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul.
In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricaciune pe cei din veac adormiti.

Sambata seara, incepe slujba Invierii. Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere:

“In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le”.

Adrian Cocosila
crestinortodox.ro