Duminica în care se arată rodul lucrării Duhului Sfânt

Duminica ce urmează este închinată cinstirii tuturor sfinților. Această sărbătoare s-a dezvoltat ca urmare a faptului că s-a dorit şi considerat de folos duhovnicesc ca prăznuirile sfinţilor, care se fac […]

Duminica ce urmează este închinată cinstirii tuturor sfinților. Această sărbătoare s-a dezvoltat ca urmare a faptului că s-a dorit şi considerat de folos duhovnicesc ca prăznuirile sfinţilor, care se fac în fiecare zi, să fie aşezate în mod sobornicesc într-o singură zi spre a se arăta că ei au luptat pentru acelaşi Hristos şi că toţi au urmat aceeaşi cale a virtuţii, fiind încununaţi după vrednicie ca slujitori ai unui singur Dumnezeu.

În această duminică prăznuim toate câte Duhul Sfânt a sfinţit: pe strămoşi, patriarhi şi proroci, pe Sfinţii Apostoli, mucenici şi ierarhi, pe sfinţii mărturisitori, cuvioşi şi drepţi, pe toată ceata sfintelor femei şi pe toţi ceilalţi sfinţi necunoscuţi, împreună cu care vor fi şi cei care se vor adăuga în viitor.

Mai presus de toţi, între toţi şi cu toţi sfinţii, cinstim pe Sfânta Sfinţilor, pe Preasfânta şi de Dumnezeu Născătoarea şi Pururea Fecioara Maria. După cum vedem din expunerea sintetică a sinaxarului, putem mărturisi că în această duminică cinstim întreaga creatură, atât văzută, cât şi nevăzută, care s-a învrednicit de primirea darului sfinţeniei de la Bunul Dumnezeu.

Sinaxarul arată că, prăznuind această sărbătoare, noi cinstim şi pe mulţi alţii, care, deşi au bineplăcut lui Dumnezeu prin virtutea lor cea înaltă, totuşi, din cine ştie ce pricină, ori poate pentru unele împrejurări lumeşti, au rămas neştiuţi de nimeni, cu toate că au multă slavă înaintea lui Dumnezeu.

De asemenea, sunt mulţi care au vieţuit după voia lui Hristos şi în India, în Egipt, în Arabia, în Mesopotamia, în Frigia, în părţile de sus ale Mării Negre, până chiar şi în insulele britanilor, în Răsărit şi în Apus, a căror cinstire nu era uşor de făcut, după cum se cuvine, potrivit obiceiului Bisericii, din pricina mulţimii lor.

Pentru ca să primim şi ajutorul acelora, al tuturor care au bineplăcut lui Dumnezeu, în orice parte a pământului, iar pe de altă parte, şi pentru sfinţii care se vor adăuga mai târziu, dumnezeieştii Părinţi au hotărât să serbăm Duminica Tuturor Sfinţilor, care cuprinde în sine pe toţi cei dintâi şi pe toţi cei de mai târziu, pe cei cunoscuţi şi pe cei necunoscuţi, pe care Duhul Sfânt, sălăşluindu-Se întru ei, i-a sfinţit.

Iată de ce Ortodoxia a rânduit ca această Duminică a Tuturor Sfinţilor să fie duminica în care se arată rodul lucrării Duhului Sfânt în Biserică şi prin Biserică.

Noi îi cinstim pe toţi sfinţii pentru viaţa lor pilduitoare, pentru statornicia lor în credinţă, pentru caracterul lor hotărât pe calea binelui şi a dreptăţii, pentru bunătatea inimii lor şi pentru sfinţenia vieţii lor.

Îi cinstim pentru că au devenit cetăţeni ai Raiului, prieteni ai lui Dumnezeu şi pentru că acolo unde sunt acum, în Împărăţia lui Dumnezeu, ascultă rugăciunile noastre, ne văd cum trăim, cunosc trebuinţele şi necazurile noastre, se bucură de întoarcerea noastră către Dumnezeu şi se roagă, mijlocind pentru noi atunci când le cerem ajutorul. Rugăciunile şi mijlocirile lor sunt ascultate şi bine-primite de Dumnezeu.
Pr. Ciprian FlorinApetrei
ziarullumina.ro