Icoana Cincizecimii, adica icoana care infatiseaza momentul Pogorarii Duhului Sfant peste Apostoli si, totodata, peste intreaga Biserica, este una dintre cele mai importante icoane ale Bisericii Ortodoxe. Cu adevarat, icoana Cincizecimii este o marturisire a dreptei credinte.
Icoana Cincizecimii
La cincizeci de zile dupa Invierea Domnului, precum Iisus a spus mai inainte, s-a petrecut Pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. Desi acest eveniment a fost receptat si pastrat in constiinta Bisericii inca de atunci, in mod neintrerupt, cele mai vechi icoane care il infatiseaza apar insa prin secolul al VI-lea.
“Si cand a sosit ziua Cincizecimii, erau toti (Apostolii) impreuna in acelasi loc. Si, din cer, fara de veste, s-a facut un vuiet, ca de suflare de vant ce vine repede, si a umplut toata casa unde sedeau ei. Si li s-au aratat, impartite, limbi ca de foc si au sezut pe fiecare dintre ei. Si s-au umplut toti de Duhul Sfant si au inceput sa vorbeasca in alte limbi, precum le dadea lor Duhul a grai. Si erau in Ierusalim locuitori iudei, barbati cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. Si iscandu-se vuietul acela, s-a adunat multimea si s-a tulburat, caci fiecare ii auzea pe ei vorbind in limba sa” (Fapte 2, 1-6).
Duhul Sfant este trimis de Dumnezeu Tatal
Cele mai vechi icoane ale Cincizecimii prezinta anumite particularitati. In unele icoane apare zugravita Inaltarea Domnului, iar in altele apare Maica Domnului. Desi numele Apostolilor difera de la o icoana la alta, in mijlocul lor aparand Sfantul Apostol Pavel si Evanghelistii, numarul lor ramane intotdeauna acelasi: doisprezece.
In mijlocul Apostolilor, care sunt impartiti in doua cete egale, asezate de o parte si de alta a icoanei, este zugravita Maica Domnului. Deasupra lor, Domnul Iisus Hristos sade pe tronul slavei Sale, intr-o mandorla de lumina, inconjurata de patru ingeri, ca in icoana Inaltarii. De sub tron iese “mana lui Dumnezeu”, imagine iconografica a lui Dumnezeu Tatal, care trimite peste Apostoli raze de lumina. Imediat sub “mana” este zugravit Porumbelul, imagine iconografica a Duhului Sfant.
Invatatura cuprinsa in aceasta prima forma a icoanei este urmatoarea: Dumnezeu Tatal este Cel care Il trimite pe Sfantul Duh peste Apostoli, iar acest lucru nu este cu putinta decat prin Inaltarea Domnului Iisus Hristos la cer.
In anul 586, precum se observa in “Evangheliarul lui Rabula”, icoana Pogorarii Duhului Sfant este zugravita in mod separat de icoana Inaltarii Domnului. Deasupra fiecarui Apostol coboara cate o limba de foc, izvorata din Porumbelul aflat in partea de sus a icoanei.
Maica Domnului, scoasa din icoana Cincizecimii
Incepand cu secolul al VII-lea, Maica Domnului nu mai apare zugravita in mijlocul Apostolilor. Cea mai veche icoana de acest fel se pastreaza in Manastirea Sfanta Ecaterina, din Muntele Sinai.
Sfintii Apostoli sunt infatisati sezand in doua grupe, de o parte si de alta a icoanei, iar in centru, sub Hristos, care este infatisat in partea de sus, este pictat Porumbelul, simbol al Duhului Sfant. Peste cei doisprezece Apostoli coboara raze de foc.
In unele icoane, sus, in locul lui Domnului Iisus Hristos, este reprezentata in mod simbolic Sfanta Treime: un Tron (simbol al Tatalui), pe care sta Evanghelia (simbol al Fiului) si Porumbelul (simbol al Sfantul Duh).
Cine ocupa locul ramas liber intre Apostoli ?
In icoana Cincizecimii, nici un Apostol nu este asezat in mijloc. Dupa ce Maica Domnului nu mai apare zugravita in aceata icoana, locul ocupat initial de ea ramane liber. Acest spatiu dintre Apostoli, ramas liber, este accentuat in mod voit.
Cei doisprezece Apostoli sunt asezati intr-un semicerc, precum odinioara (si astazi) se asezau ucenicii in jurul invatatorului lor. In mijlocul Apostolilor s-a aflat Invatatorul lor, Iisus Hristos, precum vedem in toate celelalte icoane. Cand acesta s-a inaltat la Tatal, locul Sau a ramas liber, insa nu pentru mult timp.
Precum le-a spus mai inainte, Domnul Iisus le-a trimis in schimb pe Mangaietorul, adica pe Duhul Sfant. Deci, Duhul Sfant este Cel care ocupa, in mod nevazut, locul ramas liber intre Apostoli. Prezenta Sa la Cincizecime s-a facut simtita doar printr-un vuiet si prin limbile ca de foc (Fapte 2, 2-3).
In mijlocul Apostolilor se afla prezent Duhul Sfant. Deci, in mod vazut, locul dintre Apostoli trebuie sa ramana gol pana la sfarsitul lumii. Oricine ocupa acest loc uzurpa suprematia Sfantului Duh in Biserica. In acest sens, parintele Nikolai (Nicolas) Ozolin spune: “Acesta nu este doar un element necesar in icoana ortodoxa a Pogorarii Sfantului Duh, dar el pare sa constituie cheia indispensabila a unei intelegeri corecte a continutului acestei icoane.“
Universalitatea mantuirii
Odata cu Pogorarea Duhului Sfant se intemeiaza in mod deplin Biserica. Evanghelia lui Hristos se adreseaza intregii lumi, precum se vede din grairea minunata a Apostolilor in felurite limbi. Predica lor se adreseaza tuturor neamurilor de pe pamant. Toate popoarele nu se pot uni decat in Biserica lui Hristos, ascultand aceeasi Evanghelie si urmand aceleasi porunci dumnezeiesti.
Incepand cu secolele X-XI, icoana Pogorarii Duhului Sfant a capatat noi elemente iconografice. In cupolele marilor biserici din Constantinopol (Biserica Sfanta Sofia), Grecia (Biserica Sfantul Luca) si Venetia (Biserica Sfantul Marcu) sub tronurile celor doisprezece Apostoli, peste care coboara limbi de foc, sunt zugravite cele saisprezece neamuri amintite in “Faptele Apostolilor”, prezente in Ierusalim, la Pogorarea Sfantului Duh. Este prezent un om din fiecare neam, deci saisprezece persoane cu porturi diferite.
Cine este batranul din icoana ?
Treptat, imparatii si reprezentantii celor saisprezece neamuri incep sa fie inlocuiti cu chipul unui rege batran. El inchipuie “Lumea”. Pentru ca, in limba greaca, substantivul “lume” este de genul masculin, el a fost personificat printr-un barbat batran. Pentru aceasta, in icoane, in dreptul batranului rege, sta scris: “Cosmos”, adica “Lumea”.
El tine in maini un stergar cu doisprezece suluri (particele), ca semne ale predicii Apostolilor in intreaga lume. Aceasta dezvoltare iconografica a icoanei Pogorarii Duhului Sfant se statorniceste in secolul al XIV-lea, pe fondul luptelor si afirmarii invataturii isihaste. Parintele iconar Nikolai (Nicolas) Ozolin spune: “Semnificatia mantuirii “neamurilor” isi gaseste aici ultima aprofundare; in locul “triburilor” si al “graiurilor”, in locul imparatului si al barbarului, isihastii incep sa reprezinte (in mod alegoric) cosmosul, lumea intreaga, si, prin aceasta, ei afirma chiar dimensiunea cosmica a Cincizecimii.“
Icoana Cincizecimii, icoana Bisericii
Cred intru Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica !
Biserica lui Hristos este Una. Apostolii cunosc si propovaduiesc o singura Invatatura a lui Iisus Hristos. Peste ei coboara Unul si acelasi Duh Sfant.
Biserica lui Hristos este Sfanta. Sfant este Fiul lui Dumnezeu, care S-a jertfit pentru ea. Sfant este Duhul Sfant, care o conduce pana la sfarsitul lumii. Sfant este Dumnezeu Tatal, care L-a trimis in lume pe Fiul, ca Rascumparator, si pe Duhul Sfant, ca Sfintitor. Sfinti sunt si Apostolii, care propovaduiesc Sfintenia lui Dumnezeu, pentru sfintirea oamenilor.
Biserica lui Hristos este Soborniceasca si Apostoleasca. In jurul Apostolilor se aduna toate neamurile, fiecare ascultand si intelegand Evanghelia lui Hristos in limba sa. In mijlocul Apostolilor se afla Duhul Sfant, trimis de la Tatal, iar nu unul dintre Apostoli. Egalitatea dintre Apostoli, ca propovaduitori, si egalitatea dintre neamuri, ca partase la Evanghelie, intaresc intinderea peste toata lumea a Bisericii lui Hristos.
Teodor Danalache
crestinortodox.ro