Intampinarea Domnului este praznuita la 40 de zile de la nasterea lui Hristos, pe 2 februarie. Mantuitorul este dus la Templu din Ierusalim de Fecioara Maria si dreptul Iosif, pentru implinirea Legii care prevedea ca orice intai nascut de parte barbateasca sa fie inchinat lui Dumnezeu in a 40 a zi de la nastere, in amintirea pruncilor israeliti salvati de la moarte, prin sangele mielului pascal (Iesirea 11 si 13).
In acest moment se facea si curatirea mamei, prin aducere de jertfa a unui miel ca ardere-de-tot si a unui porumbel ca jertfa pentru pacat, in cazul familiilor bogate sau a doi porumbei – unul pentru ardere-de-tot si altul jertfa pentru pacat, in cazul celor saraci. Amintim ca timp de 40 de zile dupa nastere, femeia era considerata a fi necurata. Numai dupa sase saptamani de la nastere, ea putea intra in templu cu noul nascut. Desi Fecioara Maria se invrednicise sa-L nasca pe Fiul lui Dumnezeu intrupat, ea nu avea nevoie de purificarea rituala. Dar din smerenie, se supune acestor randuieli, dupa cum o va face si Hristos.
In Templu au fost intampinati de batranul Simeon si de prorocita Ana.
De ce Simeon si Ana? Pentru ca dupa traditia bisericeasca, Simeon facea parte din cele 70 de persoane care au tradus Pentateuhul din limba ebraica in greaca, pentru biblioteca regelui Ptolemeu al II-lea al Egiptului. Ajuns la textul “Iata Fecioara va lua in pantece si va naste fiu” (Isaia VII, 14), traduce cuvantul “Fecioara” prin “femeie”, caci era de neinteles ca o fecioara sa nasca. Pentru aceasta neintelegere, Dumnezeu i-a fagaduit ca nu va muri pana nu-L va vedea pe Cel nascut din Fecioara Maria. Este prezenta si prorocita Ana, pentru ca ea era o prorocita cultica, avea menirea sa adreseze mesajul din partea lui Dumnezeu celor care veneau la templu.
Dreptul Simeon Il ia in brate pe Mantuitorul, rostind rugaciunea: “Acum, slobozeste pe robul Tau, Stapane, dupa cuvantul Tau, in pace, ca vazura ochii mei mantuirea Ta, pe care ai gatit-o inaintea fetii tuturor popoarelor; lumina spre descoperirea neamurilor si slava poporului Tau, Israel” (Luca 2, 29-32). Aceasta rugaciune este citita de fiecare data la slujba Vecerniei.
Tinand seama ca in Biserica Ortodoxa accentul acestei sarbatori cade pe Hristos sarbatoarea este numita Intampinarea Domnului, in vreme ce la catolici pe primul plan sta Fecioara Maria, iar sarbatoarea poarta denumirea de Curatirea Sfintei Marii.
Intampinarea Domnului a avut loc la 40 de zile de la nasterea lui Hristos?
Din Scriptura aflam ca dupa Inchinarea Magilor, Dumnezeu i se descopera lui Iosif si ii cere sa ii ia pe Fecioara Maria si pe Prunc si sa fuga in Egipt (Matei 2, 13-15). Daca Inchinarea Magilor a avut loc indata dupa Nasterea Domnului, reiese ca Pruncul nu a mai fost dus la Templu la 40 de zile. Insa, potrivit Sfintilor Parinti, ducerea la Templu a Pruncului a avut loc la 40 de zile de la nasterea Sa. Sosirea magilor nu a avut loc indata dupa Nastere, ci dupa reintoarcerea Sfintei Familii de la Ierusalim, la Betleem. Deci, magii au sosit dupa ce Pruncul a fost dus la Templu.
Intampinarea Domnului – date istorice
Primele mentiuni documentare despre Intampinarea Domnului le avem din jurnalul pelerinei Egeria. Aceasta marturiseste ca a luat parte intre anii 382-384 la sarbatorirea acestui praznic in Ierusalim. Facem mentiunea ca in timpul calatoriei sale, Nasterea Domnului se sarbatorea pe 6 ianuarie, odata cu Botezul Domnului. Astfel, Intampinarea Domnului in vremea pelerinajului facut de Egeria, era sarbatorita pe 14 februarie.
Potrivit istoricilor, sarbatoarea Intampinarii Domnului s-ar fi generalizat in Rasarit incepand cu anul 534, cand imparatul Justinian a schimbat data sarbatorii de la 14 februarie la 2 februarie.
Adrian Cocosila
sursa:.crestinortodox.ro