Credincioşii ortodocşi sărbătoresc la data de 24 iunie(7iulie) Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel din urmă prooroc al Vechiului Testament, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos. Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul a fost ea însăşi o minune, prevestită în profeţiile Vechiului Testament de proorocul Isaia.
Sărbătoarea naşterii sale a fost celebrată de creştini cu mare fast începând cu secolul al IV-lea. Sfântul Ioan Botezătorul, cel mai mare profet al Vechiului Testament, pe care-l prăznuim astăzi, face trecerea spre Noul Testament, care-l vesteşte pe Mântuitorul cel Înviat.
Născut în localitatea Ein-Kerem, situată în apropiere de Ierusalim, proorocul Ioan este fiul Elisabetei, verişoara Fecioarei Maria şi al preotului Zaharia. Cei doi s-au rugat la Dumnezeu, ani de-a rândul, să le binecuvânteze viaţa cu un fiu. Fiind înaintaţi în vârstă, Elisabeta şi preotul Zaharia sperau ca ruga lor fierbinte să fie împlinită de Dumnezeu şi prin voia acestuia să se împlinească minunea care să alunge din viaţa Elisabetei ocara nerodirii de prunci. Pentru că, în acea vreme, poporul evreu credea că familia fără copii era blestemată de Dumnezeu. Din această cauză, deseori, nici ofrandele aduse de aceste familii la Templu nu erau primite.
Într-o zi, pe când mulţimea venită la Templu se ruga afară, iar preotul Zaharia trebuia să tămâieze, lângă altar a apărut Arhangherul Gavriil. Acesta i-a adus preotului minunata veste, că va avea un fiu. „Nu te teme Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta , femeia ta, va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan, şi vei avea mare bucurie, şi mulţi se vor bucura, căci el va fi mare înaintea lui Dumnezeu şi se va umple de duhul sfânt încă din pântecele maicii sale”. Preotul Zaharia n-a crezut aceste vorbe (Luca 1,20), invocând faptul că şi el, şi nevasta sa erau bătrâni (Luca 1,18). Drept pedeapsă pentru necredinţa lui, Arhanghelul Gavriil i-a mărturisit preotului Zaharia că va rămâne mutut, până când se va împlini vestirea sa, iar Elisabeta va aduce pe lume pruncul cel aşteptat. Şi aşa s-a întâmplat.
În calendarul ortodox, ziua de naştere a Sfântului Ioan Botezătorul este cinstită într-o zi specială, asemănătoare datei de Naştere a Mântuitorului Iisus şi a Maicii Domnului, Fecioara Maria. În schimb, pentru toţi sfinţii, ziua de prăznuire este orânduită la data trecerii lor la viaţa veşnică. .
„Sfântul Ioan l-a botezat pe Mântuitorul Iisus în apele Iordanului la împlinirea vremii, aşa cum a fost proroocită de profeţii Vechiului Testament. În predicile sale, Ioan, predicatorul-ascet, se adresa mulţimilor, îndemnând la pocăinţă: „Pocăiţi-vă, pentru că s-a apropiat împărăţia cerurilor!” Astfel că învăţătura lui de bază era structurată pe aceste cuvinte imperative, care îndemnau la pocăinţă. În memoria creştinătăţii, Ioan Botezătorul este proorocul care a spus în faţa lumii că Iisus este adevăratul Mesia, marele trimis al lui Dumnezeu”, a precizat părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.
Ioan Botezătorul a fost trimis de Dumnezeu să vestească venirea lui Iisus. Astfel, Proorocul Ioan şi-a îndeplinit misiunea, botezându-l pe Acesta în apele Iordanului. Potrivit evangheliştilor, după acest eveniment, strălucirea lui Ioan urma să scadă şi a Mântuitorului Iisus să crească. Model de pocăinţă, de înfrânare şi de puritate, Sfântul Ioan, predicatorul ascet, şi-a împlinit misiunea în preajma Iordanului. În predicile sale, Ioan a pledat pentru pocăinţă şi nu l-a scutit de critici nici pe regele Irod Antipa pentru adulter cu Irodiada, soţia fratelui său vitreg, Filip. Pentru această critică aspră, Irodiada s-a răzbunt crunt şi i-a grăbit moartea.