Peştera Sfântului Andrei

   Peştera Sfântului Apostol Andrei este aşezată într-o poiană din pădurea Migilet, din marginea localităţii Ion Corvin, judeţul Constanța, în vechea provincie romană Scythia Minor, la numai câţiva kilometri de cetatea antică Adamclisi şi de monumentul Tropaeum Traiani.

Tradiţia şi unele descoperiri arheologice acreditează această peşteră ca fiind locul în care, pentru o perioadă de timp, a locuit însuşi Apostolul Andrei, ajuns pe meleagurile strămoşilor noştri geto-daci în misiunea lui de propovăduire a Evangheliei. De aceea şi poartă numele lui Andrei cel întâi chemat. În această peşteră, pentru prima oară în zona Dobrogei de astăzi, s-a săvârşit frângerea pâinii, forma primară a Sfintei Liturghii.

Despre istoria Peşterii Sfântului Apostol Andrei nu se cunosc foarte multe date. Ea a fost redescoperită, însă, în anii ʼ30 ai secolului trecut, de către avocatul Ion (Jean) Dinu, în urma unui vis.

În vara anului 1944, peştera transformată în biserică a fost sfinţită de către Episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. La scurt timp după aceasta, trupele ruseşti invadatoare au distrus-o. După decenii de restrişte, biserică a renăscut prin râvna cuviosului monah Nicodim Dincă, iar locul şi-a recăpătat sensul şi importanţa iniţială, devenind astăzi un reper unic şi inconfundabil pe harta creştinismului românesc şi, deopotrivă, pe cea a creştinismului din sud-estul Europei.

Peştera Sfântului Apostol Andrei face parte din salba de aşezăminte sfinte de pe ambele maluri ale Dunării (Dervent, Silistra, Axiopolis, Galaţi etc.), unde apostolul a întemeiat biserici şi a hirotonit preoţi.

(Foto) Pelerin la Peştera Sfântului Andrei ‒ „Bethleemul creştinismului românesc”