Postul Nasterii Domnului sau al Craciunului

Postul Nasterii Domnului sau al Craciunului, dupa cum mai este cunoscut in popor, incepe pe 15 noiembrie. Se lasa sec in seara zilei de 14 noiembrie, insa, cand aceasta data cade miercurea sau vinerea, se lasa sec cu o zi mai devreme. Ziua de 14 noiembrie, cand se savarseste pomenirea Sfantului Apostol Filip si a Sfantului Ierarh Grigorie Palama, este ultima zi in care crestinii pot manca de dulce.

Postul Nasterii Domnului ne aminteste de postul de 40 de zile tinut de Moise inainte de a primi Tablele Legii pe Muntele Sinai. Daca el s-a pregatit prin post pentru a primi cuvintele Domnului scrise pe lespezile de piatra, se cuvine ca si noi, prin acest post sa ne pregatim sa primim in noi pe Fiul lui Dumnezeu, sa devenim salas pentru Hristos. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune ca, in Postul Craciunului, intre oamenii care postesc Se salasluieste Cuvantul lui Dumnezeu si precizeaza ca nu este vorba de Cuvantul scris, ci de Fiul lui Dumnezeu si Cuvantul, Care Se Intrupeaza din Maica Domnului.

Nu intamplator, prima mare sarbatoare din Postul Craciunului este Intrarea Maicii Domnului in biserica, praznuita pe 21 noiembrie, sarbatoare care ne descopera ca Maica Domnului intra in templul din Ierusalim pentru a deveni ea insasi templu sau “biserica sfintita si rai cuvantator”.

In Postul Nasterii Domnului avem dezlegare la peste in toate zilele de sambata si duminica. Insa, precizam ca in prima saptamana a acestui post, pana in 21 noiembrie, la Praznicul Intrarii in Biserica al Maicii Domnului, precum si in ultima saptamana, in perioada 20-25 decembrie, zilele de sambata si duminica nu au dezlegare la peste, ci doar la untdelemn si vin. Postul Craciunului este un post de asprime mijlocie. Dezlegare la peste se mai face si in zilele de serbarea a vreunui sfant cu doxologie mare.

In timpul acestui post, se ajuneaza lunea, miercurea si vinerea pana in ceasul al IX-lea (ora 15:00), cand se mananca hrana uscata sau legume fierte, fara untdelemn; martea si joia se mananca plante fierte, drese cu untdelemn, si se bea vin, iar sambata si duminica se ingaduie si peste. Daca lunea, martea sau joia cade praznuirea vreunui sfant cu doxologie mare, se dezleaga la peste, iar miercurea si vinerea, la vin si untdelemn, dar se mananca numai o data pe zi. Tot asa, daca miercuri sau vineri se intampla sa cada sarbatorirea unui sfant cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleaga la untdelemn, peste si vin.

Pentru ca la inceput, nu toti crestinii posteau in acelasi mod si acelasi numar de zile, s-a stabilit in cadrul Sinodul local din Constantinopol, tinut in anul 1166, sub conducerea patriarhului Luca Chrysoverghi, ca Postul Nasterii Domnului sa inceapa pe 15 noiembrie.