Sfanta Maria, sarbatorita pe 15 august

adormirea-maicii-domnului2   Sfanta Maria Mare sau sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului este praznuita pe 15 august. Sfanta Maria este una dintre cele mai importante sarbatori inchinate Maicii Domnului. In aceasta zi sarbatorim atat moartea si ingroparea Maicii Domnului, cat si mutarea ei la cer. Despre acest praznic nu avem informatii in Sfanta Scriptura, insa, cantarile si imnele de la Vecernia si Utrenia sarbatorii ne aduc multe precizari cu privire la mutarea ei de pe pamant la cele vesnice.

Dumnezeu ii descopera printr-un inger ziua trecerii la cele vesnice. Dupa aceasta descoperire, Maica Domnului urca in Muntele Maslinilor sa se roage, apoi imparte vaduvelor si saracilor vesmintele sale, cerandu-si iertare de la toti si incredintandu-i ca va mijloci pentru toata lumea. Binecuvantand pe toti si-a dat sufletul in mainile Fiului ei. In icoana Adormirii Maicii Domnului, Sfanta Maria este reprezentata stand intinsa pe pat, in mijlocul Apostolilor, in vreme ce Hristos primeste in brate sufletul Maicii Sale, simbolizat printr-o figura mica de copil imbracat in alb.

Sfintii Apostoli au fost indrumati de Duhul Sfant sa revina la Ierusalim ca sa fie prezenti la inmormantarea Maicii Domnului. Trupul Maicii Domnului a fost dus cu multa cinstire in cantari ale ingerilor si ale oamenilor la mormantul din Ghetsimani, de langa Ierusalim si asezat acolo. Dupa trei zile de la inmormantarea ei, ajunge si Sfantul Apostol Toma si cerand sa fie deschis mormantul ei, cunoaste ca trupul ei fusese ridicat de Hristos din mormant.

Din Sinaxarul inchinat praznicului Sfintei Maria sarbatorita pe 15 august, aflam:

“Si s-a facut atunci tunet mare si au venit de la marginile lumii, ca pe niste nori, toti Apostolii lui Hristos la casa Maicii Domnului, din Ierusalim. Si, incepand Petru cantarea cea de ingropare, Apostolii au ridicat patul si au insotit la mormant trupul cel primitor de Dumnezeu. Si, sosind in satul Ghetsimani si asezand in mormant trupul Maicii Domnului, Apostolii au zabovit acolo inca trei zile, asteptandu-l pe Sfantul Apostol Toma, care, din randuiala dumnezeiasca, lipsea.

Si, sosind, Sfantul Apostol Toma s-a intristat, fiindca nu se invrednicise a mai vedea chipul Maicii Domnului, ca si ceilalti Apostoli. Deci, cu hotarare de obste, s-a deschis mormantul pentru el. Si, daca s-a deschis, s-au minunat, ca au aflat mormantul fara sfantul ei trup, fiind numai giulgiul lasat, ca mangaiere si marturie neindoielnica a mutarii Nascatoarei de Dumnezeu la ceruri cu trupul”. De aici reiese ca trupul Sfintei Maria nu a cunoscut stricaciune si nici nu a ramas in mormant. Ea a fost dusa la ceruri de ingeri, nu prin puterea ei, ci prin vointa Fiului ei.

Sfanta Maria, rugatoare nebiruita

Troparul praznicului ne descopera ca prin adormirea sa Maica Domnului nu a abandonat lumea: “Intru nastere fecioria ai pazit, intru adormire lumea nu ai parasit, de Dumnezeu Nascatoare…”. De asemenea, in condacul sarbatorii, aflam ca Sfanta Maria se roaga pentru intreaga lume: “Pe Nascatoarea de Dumnezeu, cea intru rugaciuni neadormita si intru folosinte de nadejde neschimbata, mormantul si moartea nu au tinut-o. Caci, ca pe Maica Vietii, la viata a mutat-o. Cel ce S-a salasluit in pantecele ei cel pururea fecioresc”.

Biserica Ortodoxa o numeste pe Sfanta Maria “rugatoare nebiruita”. Drept urmare, la sfarsitul slujbelor se spune: “Hristos, Adevaratul nostru Dumnezeu, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Sale …. si pentru ale tuturor sfintilor, sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe noi ca un bun si de oameni iubitor”.

Postura de rugatoare catre Dumnezeu nu o face sa fie pusa pe acelasi registru cu Hristos. Chiar daca este mai cinstita decat ingerii si sfintii, Biserica Ortodoxa o preacinsteste pe Maica Domnului, dar nu exagereaza cinstirea sa considerand-o comantuitoare, dupa cum este numita de romano-catolici. Din acest motiv, ortodocsii vorbesc de faptul ca ea a murit cu adevarat si s-a mutat la cer prin Fiul ei si nu prin propriile puteri. Nicaieri nu gasim cereri adresate ingerilor sau sfintilor sa mijloceasca pentru oameni inaintea Nascatoarei de Dumnezeu, ca si cand ea ar fi un Dumnezeu.

Nu intamplator in cartile de cult nu se vorbeste de invierea Maicii Domnului, si nici de Inaltarea ei la cer, pentru a nu se confunda cu Invierea Mantuitorului si cu Inaltarea Sa la cer. Se vorbeste de mutarea Maicii Domnului la viata cea netrecatoare, ea fiind Maica Vietii, adica Maica lui Hristos.

Postul inchinat Maiciii Domnului, bisericile si manastirile care poarta hramul acestei sarbatori, pelerinajele savarsite cu ocazia acestui praznic, cantarile si rugaciunileinchinate Sfintei Marii ne descopera cat de mare este evlavia crestinilor fata de Fecioara Maria. Biserica a randuit mai multe sarbatori in cinstea Maicii Domnului, pentru a cunoaste ca ea nu poate desparti pe Fiul de Maica Sa si, ori de cate ori cineva Il cinsteste pe El, cinsteste si pe Maica Sa, Fecioara Maria.

Sfanta Maria Mare este ultimul mare praznic din anul bisericesc. Potrivit traditiei Bisericii, Maica Domnului a mai trait 11 ani dupa inaltarea lui Hristos.

Sursa: CrestinOrtodox.ro