Sfântul Dimitrie Basarabov

Duminica, 27 octombrie, în calendarul ortodox este marcată sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştiului, numit şi Basarabov. Moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou se află la Catedrala Patriarhală din […]

sf,dimitrie1Duminica, 27 octombrie, în calendarul ortodox este marcată sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştiului, numit şi Basarabov. Moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou se află la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, în fiecare an în preajma acestei zile având loc un tradiţional pelerinaj pentru închinare şi rugăciune, cel mai important eveniment de acest fel din capitală

Dacă Sfântul Mare Mucenic Dimitrie se bucură de multă evlavie în lumea creștină, sărbătoarea sa fiind una dintre cele mai mari în Răsăritul ortodox, pe 26 ale lunii, despre Sfântul Dimitrie Basarabov nu se știu foarte multe lucruri și multă lume face confuzii între cei doi mari sfinți. Totuși, e bine de știut că rămășițele sfinte ale Marelui Mucenic Izvorâtor de Mir se găsesc la Tesalonic, în Grecia, oraș al cărui ocrotitor este, în vreme ce moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou sălășluiesc în Catedrala Patriarhiei, veghind asupra Capitalei țării noastre.

Sfântul Dimitrie cel Nou a rămas in istorie
Despre Sfântul Dimitrie cel Nou se știe că a văzut lumina zilei în localitatea Basarabov, pe malul râului Lom, pe teritoriul Bulgariei de azi, în secolul al XIII-lea. Provenind dintr-o familie nevoiașă, ani în șir a fost păstor, pentru a-și câștiga pâinea. Participa cu mare drag la slujbele bisericești și asculta Învățăturile sfinte. Cu timpul, și-a dat seama că menirea lui e viața monahală și s-a retras într-o mânăstire de călugări.

Legenda spune că, atunci când a simțit că i se apropie sfârșitul, a revenit pe malul Lomului. S-a așezat între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu, și și-a încredințat sufletul lui Dumnezeu. Vreme îndelungată nu s-a știut despre trecerea la cele veșnice a Sfântului. La un moment dat, ploile și vijeliile au dărâmat lespezile de piatră. Și i-au aruncat trupul Cuviosului în ape. Apoi, nisipul și prindișul i-au acoperit trupul neputrezit. Minunea dumnezeiască a făcut ca, într-o noapte, Cuviosul să i se arate în vis unei fete grav bolnave. Acesta i-a spus fetei că, dacă părinții ei îi vor scoate rămășițele pământești la lumină, ea va avea parte de vindecare.

După îndelungi căutări, părinții fetei au descoperit cinstitul trup al Sfântului Dimitrie. Împreună cu preoții din localitate au dus moaștele la biserică. Fata s-a însănătoșit și vestea s-a răspândit imediat. Moaștele sfinte au rămas în Basarabov secole la rând. Din 1774, acestea veghează asupra românilor, din Catedrala Patriarhală, din București.

Alină rănile sufletului
În fiecare an, Sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou este un ales popas duhovnicesc pentru credincioşii și, mai ales, pentru miile de pelerini din întreaga lume. Și asta pentru că moaștele sfinte sunt făcătoare de minuni, bune de leac, aducătoare de liniște și vindecare. Una dintre marile fapte minunate ale Sfântului Dimitrie, săvârșite de când racla cu moaștele sale se află la București, a avut loc în 1814. Atunci a izbucnit o epidemie de ciumă, care făcea ravagii.

Călugării au scos atunci moaştele Cuviosului Dimitrie în procesiune și, din acea zi, molima a încetat să se mai răspândească. Rămășițele sfinte nu au fost scose din biserică decât în cazuri excepționale, de-a lungul anilor, fie la foamete, fie la secetă ori molimă năprasnică. Și nu e credincios care să se fi rugat la racla cu moaștele sfinte și să nu fi primit răspunsul așteptat. O mână a Sfântului Dimitrie cel Nou se află astăzi la Kiev, în Ucraina.