Sfantul Pantelimon, ocrotitorul medicilor si tamaduitorul bolnavilor

sf pantelemon   Sfantul Pantelimon este cinstit pe 27 iulie. Sfantul Mare Mucenic Pantelimon s-a nascut in provincia romana Nicomidia (provincie romana din Asia Mica), in timpul domniei imparatului pagan Maximian. La nastere a primit nume de pagan – Pantoleon – “cu totul leu, voinic”, deoarece tatal sau, Eustoghie, era senator la curtea imparatului Maximian si se inchina zeilor. Insa, Evula, mama lui Pantoleon, era crestina. Il iubea pe Hristos in taina, din cauza faptului ca in acea vreme toti crestinii erau persecutati si ucisi. Ea trece la cele vesnice la putin timp de la nasterea fiului ei.

Pantoleon termina cu succes Scoala de Medicina la Nicomidia, fiind incredintat spre ucenicie medicului de renume Eufrosin. Datorita cunostintelor sale, imparatul Maximian l-a luat la palat ca medic particular.

Intr-o zi, il intalneste pe Sfantul Ermolae, care ii descopera ca Hristos este adevaratul medic, Cel care tamaduieste fara sa ceara bani. Din acel moment incepe sa-l viziteze tot mai des pe Sfantul Ermoale. Din relatarea vietii sale aflam ca intr-una din zile Pantoleon a intalnit pe drum un copil mort. Fusese muscat de o naparca. Cheama in ajutor numele lui Hristos si copilul se ridica din moarte. Dupa aceasta minune, primeste Botezul, elibereaza sclavii, imparte averea saracilor si incepe sa-i ingrijeasca si sa-i tamaduiasca pe cei bolnavi fara sa primeasca bani. Astfel, implinea porunca lui Iisus Hristos: “In dar ati luat, in dar sa dati”.

Vestea tamaduirilor facute de Sfantul Pantelimon s-a raspandit in tot imperiul roman, mai ales ca tanarul medic a tamaduit un orb, fost dregator imparatesc si alti cativa bolnavi pe care dascalul sau Eufrosin si nici alti medici nu reusisera sa-i vindece.

Medicii din Nicomidia devenisera invidiosi pe succesul lui si i-au comunicat imparatului ca este crestin. Adus in fata imparatului, Pantelimon nu a negat ca este crestin, ci dimpotriva, i-a spus acestuia ca inchinarea la zei este mincinoasa. Din acest motiv, este supus la mai multe torturi, dar prin minune, se vindeca de fiecare data. In cele din urma a fost decapitat. Pe cand isi spunea ultima rugaciune, s-a auzit un glas de sus: “Slujitor credincios, dorinta ta va fi acum implinita, portile cerului iti sunt deschise, cununa ta e pregatita. Vei fi de acum inainte adapost deznadajduitilor, ajutor celor incercati, doctor bolnavilor. De aceea, numele tau nu va mai fi Pantoleon, ci Pantelimon”, aceasta insemnand “prea milostiv”. Cand i-a fost taiat capul, nu a curs sange, ci lapte, iar maslinul de care a fost legat Sfantul Pantelimon s-a umplut tot de roade.

 Sfantul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor si tamaduitor al bolnavilor, si din acest motiv multe asezaminte si spitale ii poarta numele. Sfantul Pantelimon este un izvor nesecat de leacuri, vindecand diverse boli. Sfantul Pantelimon este invocat in Taina Sfantului Maslu, la sfintirea apei si in rugaciunile pentru cei bolnavi.

Parti din sfintele moaste ale marelui martir Pantelimon au fost impartite in toata lumea. Capul sau este acum in Manastirea ruseasca Sfantul Pantelimon din Sfantul Munte Athos.

Cum putem sa ne asemanam Sfantului Pantelimon?

La aceasta intrebare, Parintele Teofil Paraian raspunde: “Nu suntem doctori, nu suntem tamaduitori, dar mangaietori putem fi, alinatori de suferinta cu putere omeneasca, asta o putem face si noi. Si daca facem cele la masurile noastre, face si Dumnezeu prin noi ceea ce nu putem face noi numai prin puterea noastra. Si atunci, iata ca suntem si noi pe calea Sfantului Mare Mucenic Pantelimon…”

Sursa:CrestinOrtodox.ro

Rugaciunea Preasfintitului Eremei (Schimnicul) catre Sfantul Mare Mucenic Pantelimon

O, Mare Mucenice si Tamaduitorule Pantelimon! Roaga-te lui Dumnezeu pentru noi si nu lasa sa ramana in noi bolile trupesti si sufletesti de care suferim. Vindeca bolile pricinuite de patimile si pacatele noastre. Bolnavi suntem noi de lene, de slabiciune trupeasca si sufleteasca – tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de dorinte si impatimire de lucrurile trecatoare pamantesti – tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem, o Sfinte Pantelimon … Bolnavi suntem noi de uitare pentru lucrarea mantuirii, pentru pacatele, neputintele si pentru datoriile noastre – tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de tinerea in mintea noastra a raului, de manie, de ura, de tulburare – tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. O, Tamaduitorule a Sfantului Athos si a intregii lumi! Bolnavi suntem noi de invidie, mandrie, ingamfare, preamarire, de rand cu nemernicia si netrebnicia noastra – tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de multele si feluritele caderi in poftele trupului: in desfranare, in mancarea cea fara de sat, in neretinere, in desfatare – tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de prea mult somn, de prea multa vorbire, de vorbire desarta si de cea savarsita cu judecata – tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

O, Sfinte Pantelimon! Ne dor ochi nostri de privirile pacatoase …

Ne dor urechile noastre de auzul cuvintelor desarte, a cuvintelor rele, defaimatoare.

Ne dor mainile noastre neintinse spre savarsirea rugaciunii si spre fapta cea de milostenie – tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

Ne dor picioarele noastre nepornite grabnic spre Biserica Domnului, dar care usor se indreapta spre cai ratacite si spre locuintele acestei lumi – tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

Dar cel mai mult ne dor limba si buzele noastre de rostirea cuvintelor zadarnice, deșarte, urate, de nerostirea cuvintelor de rugaciune, de lauda sau de rostirea acestora cu nepasare, cu neluare aminte si fara de pricepere – tamaduieste-ne, o, Milostive!

Tot trupul nostru este bolnav: Bolnava este mintea noastra si lipsita de intelegere, intelepciune si de cugetare. Bolnava este vointa noastra, care se intoarce de la lucrurile sfinte si se indreapta spre lucruri pacatoase, daunatoare noua si neplacute lui Dumnezeu. Bolnava este inchipuirea noastra, care nu doreste si nu este in masura sa constientizeze atat moartea si suferinta vesnica a pacatosilor, cat si Fericirile Imparatiei Ceresti, mania Domnului, patimile lui Hristos pe cruce, rastignirea Lui. O, Sfinte Pantelimon, tamaduieste-ne. Ne doare totul in noi. In neputinta este sufletul nostru cu toate puterile si priceperile lui. In neputinta este trupul nostru cu toate madularele lui.

Tamaduieste-ne pe noi, Sfinte Pantelimon, Tamaduitorul cel fara de arginti, Doctorul cel mult iubitor si sluga Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Nu ne lasa pe noi in urgia bolilor si neputintelor, ci tamadiueste-ne cu puterea Harului tau si vom lauda Preasfanta Treime: pre Tatal, pre Fiul si pre Sfantul Duh, pe Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu care te trimite spre slujire bolnavilor si vom multumi harului tau purtator de vindecari in veci. Amin.