Sfantul Simeon Stalpnicul si mama sa Marta

Sfântul Simeon Stâlpnicul (390-459) este prăznuit pe 1/14  septembrie. S-a născut din părinţi ţărani, în satul Sis, din Asia Mică. A părăsit casa părintească la vârsta de optsprezece ani şi […]

sf semionSfântul Simeon Stâlpnicul (390-459) este prăznuit pe 1/14  septembrie. S-a născut din părinţi ţărani, în satul Sis, din Asia Mică. A părăsit casa părintească la vârsta de optsprezece ani şi a îmbrăţişat viaţa monahală la mănăstirea Eusebona. De aici s-a mutat la Telanissos, unde a trăit ca anahoret. Sfântul Simeon Stâlpnicul s-a făcut începătorul unei practici necunoscute până la el, aceea de a se ruga zi şi noapte de la înălţimea unui stâlp. De aici a primit şi numele de “Stâlpnicul”.
Din viaţa sa aflăm că de două ori a venit mama sa la el, ca să-l vadă. Menţionăm că stâlpul pe care se nevoia avea şaisprezece metri înălţime. Dar de fiecare dată, necoborând de pe stâlp, Sfântul Simeon Stâlpnicul i-a zis: “Nu mă tulbura, maică. De va voi Dumnezeu, ne vom vedea faţă către faţă întru a Sa împărăţie.” Sfântul Simeon Stâlpnicul a luptat cumplit cu taberele drăceşti, pe care le-a biruit de fiecare dată cu rugăciunea către Dumnezeu. El a lucrat multe şi mari minuni, vindecând prin cuvânt şi rugăciune pe mulţi dintre cei ce zăceau în boli grele. La stâlpul lui veneau oameni de pretutindeni, bogaţi şi săraci, împăraţi şi robi. Nimeni nu pleca de la Stâlpul Sfântului Simeon neajutorat. Sfântul Simeon le vindeca bolile, le alina durerile sufletului, îi povăţuia pe calea vieţii, îi certa pe cei care nu credeau drept. El a convins-o pe împărăteasa Eudoxia să se lepede de erezia lui Eutihie, şi să creadă ortodox. El s-a nevoit în timpul domniilor lui Teodosie cel Mic, Marchian şi Leon cel Mare.
Din Sinaxar aflăm că la trei zile după moartea cuviosului, trupul său a fost mutat în Antiohia: “Luând sfintele moaşte cu psalmi şi cu cântări, le-au dus în Antiohia şi a ieşit toată cetatea în întâmpinare. Şi era acolo un om mut şi surd de patruzeci de ani. Acesta, cum a văzut sfântul trup al Cuviosului, îndată i s-a dezlegat legătura auzului şi a limbii, şi, căzând înaintea sfintelor moaşte, a strigat: “Bine ai venit, robule al lui Dumnezeu, că, iată, venirea ta m-a vindecat pe mine!” Primind antiohienii trupul sfântului mai de preţ decât aurul şi argintul, l-au dus în biserica cea mare, făcându-se multe minuni şi tămăduiri la mormântul lui. După câţiva ani au zidit o biserică în numele Cuviosului Simeon Stâlpnicul şi au mutat acolo sfintele lui moaşte.”
O parte din Sfintele Moaşte ale Sfântului Simeon Stâlpnicul sunt păstrate în prezent în Mănăstirea “Schimbarea la Faţă” din Veria (Grecia). În acest aşezământ monahal se găseşte mâna dreaptă a Sfântului Simeon Stâlpnicul, aflată într-o ferecătură de argint, având forma unei mâini.