Trupul și Sângele lui Hristos ‒ hrana noastră pe calea spre Împărăția Cerurilor

impartasanie2   Duhul Sfânt Îl dobândim prin participarea la Sfintele Taine ale Bisericii noastre și prin Dumnezeiasca Împărtășanie. Mântuitorul Iisus Hristos a zis: Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu, rămâne întru Mine, și Eu întru el, și Eu îl voi învia în ziua cea de apoi (Ioan 6, 54-56). Adică, cel care se împărtășește cu vrednicie de Sfintele Taine se unește cu Domnul. Iar cel care are căință adevărată, inimă curată, frică dumnezeiască și credință nezdruncinată primește Trupul și Sângele Domnului, și în același timp, și pe Duhul Sfânt. Acela îl pregătește să-L primească și pe Iisus Hristos și pe Dumnezeu Tatăl, adică să devină Biserică și locaș al adevăratului Dumnezeu în Treime. Dimpotrivă, cel care se împărtășește cu Trupul și Sângele Domnului cu nevrednicie, cu suflet necurat, cu inima plină de răutate, cu răzbunare și ură, nu numai că nu-L primește pe Duhul Sfânt, dar se face trădător ca și Iuda, și-L răstignește pentru încă o dată pe Hristos. Trupul și Sângele Domnului este pentru cei care se împărtășesc cu vrednicie, medicamentul care vindecă orice boală și orice neputință. Și care dintre noi este în stare de sănătate desăvârșită?

Cine nu are nevoie de vindecare, ușurare sau mângâiere? Trupul și Sângele lui Hristos este hrana noastră pe calea spre Împărăția Cerurilor. Poate vreodată cineva să plece la o călătorie obositoare fără mâncare? Trupul și Sângele lui Hristos sunt mijlocul văzut de sfințire pe care ni l-a lăsat moștenire Însuși Domnul, spre sfințirea noastră. Cine nu ar vrea să devină părtaș la o asemenea moștenire și să se sfințească? Așadar, nu neglijați să vă apropiați de Potirul Vieții, dar s-o faceți cu frică și cu credință în Dumnezeu. Cel care refuză sau neglijează să se împărtășească nu-L iubește pe Hristos, și de aceea nu-L va primi nici pe Duhul Sfânt, nici în Împărăția Cerurilor nu va intra. (Sfântul Inochentie al Moscovei)

(Glasul Sfinților Părinți, traducere de Părintele Victor Mihalache, Editura Egumenița, 2008, pp. 352-353)
doxologia.ro