† Izvorul Tămăduirii – sărbătoare închinată Maicii Domnului

Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii ne amintește de una dintre minunile Maicii Domnului săvârșite prin intermediul împăratului Leon cel Mare, care a tămăduit un orb. În amintirea acestei minuni în fiecare an, în prima vineri de după Paști, din Săptămâna Luminată, este serbat acest praznic care este menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor.

Izvorul Tămăduirii (sinaxar)

În această zi în toate bisericile și mănăstirile ortodoxe, după oficierea Sfintei Liturghii, se săvârșește slujba de sfințire a apei, după o rânduială adecvată Săptămânii Luminate.

Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii este închinată Maicii Domnului și este una din cele șapte sărbători mai mici dedicate Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu care amintesc de momente importante din viața Sa.

În calendarul ortodox sunt închinate Macii Domnului unsprezece zile de sărbătoare dintre care patru sunt considerate praznice împărătești: Nașterea Maicii Domnului – la 8 septembrie, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – la 21 noiembrie, Bunavestire – la 25 martie și Adormirea Maicii Domnului – la 15 august.

Minunea care a dat numele Sărbătorii Izvorul Tămăduirii

Praznicul Izvorului Tămăduirii și-a luat numele de la minunea săvârșită de Maica Domnului în apropierea Constantinopolului.

Astfel, conform tradiției, un înțelept orb rătăcind prin această parte de lume se întâlnește cu viitorul împărat Leon cel Mare, om de rând la vremea aceea, bun, blând și pios, care văzând deficiența omului l-a călăuzit prin acest ținut.

La un moment dat, omului fără vedere i s-a făcut sete, iar Leon a pătruns într-un desiș plin de arbori și verdeață. Inițial Leon nu a găsit nicio sursă de apă, însă la întoarcere, a auzit o voce spunându-i: “Nu e nevoie să te ostenești, Leone, căci apă este aproape!”, astfel că se reîntoarce la căutări și aude același glas: “Pătrunde, Leone împărate, mai adânc în pădurea aceasta și luând cu mâinile apă tulbure, potolește setea orbului și apoi unge cu ea ochii lui cei întunecați și vei cunoaște de îndată cine sunt Eu Care sălășluiesc aici de multă vreme”. Leon a urmat îndemnul acelei voci iar de îndată orbul a început să vadă.

După înfăptuirea minunii, omul care tocmai își recăpătase vederea spune: “Maica Domnului ești aici! Te-am găsit!”, iar Leon a îngenuncheat și a rostit cuvintele: “Am văzut Lumina cea adevărată, pe Maica Preacurată. Aici este izvorul tămăduirilor, fântâna dătătoare de sănătate!”. Tot atunci înțeleptul i-a prezis lui Leon că va ajunge curând împărat.

În anul 475 se împlinește profeția și Leon devine împărat. În același an, în apropierea locului în care s-a produs minunea, în vechiul cartier Vlaherne, începe construcția bisericii Izvorul Tămăduirii care se regăsește și astăzi la Istanbul în forma ei restaurată, împreună izvorul aducător de minuni.

Astfel, Biserica “Izvorul tămăduirii” a devenit locul de manifestare a milostivirii Maicii Domnului față de cei aflați în suferință.

Tot tradiția arată că, mai târziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-a vindecat după ce a băut apă din acest izvor. În semn de mulțumire, acesta a construit o biserică și mai mare, biserica Macii Domnului din Vlaherne, care în anul în anul 1435 a fost distrusă de turci.

Minuni săvârșite la izvorul din Constantinopol

Încă din Evul Mediu, cu apa de la Izvorul Tămăduirii se săvârșeau multe vindecări miraculoase. Cele mai vechi izvoare despre acestea sunt din veacul al X-lea (o descriere anonimă a 47 de minuni) și de la începutul veacului al XI-lea. Nichifor Calist scrie la rândul său o listă de 63 de minuni, dintre care 15 au fost în timpul vieții sale.

Învierea unui corăbier

Acest izvor a înviat un corăbier din Tesalia care și-a dat obștescul sfârșit pe mare. Acesta apucase să-i roage pe colegii lui să-l îngroape la biserica Izvorului, iar aceștia conformându-se acestei dorințe, au turnat peste corpul fără viață trei ciuturi de apă, aducând învierea lui.

Salvarea bisericii de la prăbușire

Biserica de la Izvor, fiind afectată de cutremure, era în pericol de prăbușire, dar o minune a Maicii Domnului a făcut ca biserica să fie sprijinită până ce toți credincioșii aflați aici s-au pus la adăpost.

Alte minuni săvârșite la Izvorul Tămăduirii

Există mărturii privind nenumărate alte minuni înfăptuite aici: vindecarea împăratului Leon Înțeleptul de pietre la rinichi, vindecarea de friguri a soției acestuia, Teofana, vindecarea de surzenie a patriarhului Ioan al Ierusalimului.

Sfințirea apelor în ziua de Izvorul Tămăduirii

Creștinii ortodocși vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfințire a apei, cunoscută și sub numele de Agheasmă Mică. Cuvântul “agheasmă” (provine din grecescul “aghios”) înseamnă sfințire și denumește atât apă sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei.

În vorbirea populară, aghiazmei i se mai spune și aiasmă. Se cere o explicație în legătură cu sensul cuvântului iasma-iazma, de “arătare urâtă și rea, nălucă, vedenie”, contrar sensului originar de “apă sfințită”. Explicația este următoarea.

După ce preotul a sfințit apa, îi stropește pe credincioși în timp ce se cântă troparul: “Mântuiește, Doamne, poporul Tău, și binecuvintează moștenirea Ta, biruință binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește și cu crucea Ta păzește pe poporul Tău”. Astfel, s-a reținut în popor că scopul urmărit prin aghiasmă este de a alunga “arătarea urâtă și rea”, adică duhul cel rău.(fragment)
sursa: pravila.ro