Ajunul Crăciunului, în tradiţia și bucătăria românească

   Ajunul Crăciunului este ultima zi din Postul Naşterii Domnului. În această zi, preotul merge pe la casele credincioşilor cu icoana Naşterii Domnului, spre a vesti măritul praznic al Întrupării Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria.
Naşterea Domnului este anunţată de creştini prin colinde. De altfel, colindatul este una dintre cele mai răspândite datini la români din Ajunul Naşterii Domnului, fiind un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri şi gesturi. În funcţie de zonă, religie şi influenţe, fiecare familie îşi păstrează moştenirile de la părinţi şi bunici. Din moşi strămoşi se spune că în ajunul Craciunului trebuie să ţii post, pentru că Fecioara Maria nu a mâncat nici ea nimic în acea zi.  Nu se recomandă să dai însă nimic cu împrumut în noaptea de 24 spre 25 decembrie, întrucât se spune că îţi poţi pierde norocul. Şi Moş Crăciun vine în ajun, iar bradul se împodobeşte tot acum. La origini, însă, bradul nu era gătit cu globuleţe şi instalaţii muzicale, ci cu mere roşii asemănătoare celor din Arborele lumiiAjunul Crăciunului, în tradiţia și bucătăria românească: “Scutecele Domnului”, ospitalitate la primirea Pruncului Ospitalitatea din casa creştinului
Astăzi, în Ajunul Crăciunului, în casa bogatului, dar și a săracului e bucurie mare – “Iisus Se naște, Domnul coboară” pe pământ într-o peşteră sărăcăciosă. În așteptarea minunii din Betleem, credincioasele noastre, pe lângă cele ale sufletului se îngrijesc și de cele ale trupului. În Ajunul Nașterii Domnului, din dragoste şi ospitalitate, creștinele fac ultimele pregătiri pentru primirea Pruncului Iisus Hristos. ”Cu cel puțin o zi înainte de Ajunul Nașterii Domnului, pregătim ˝scutecele Domnului Iisus Hristos˝, nimic altceva decât tradiționalele turte cu miere şi nucă”, ne explică Dorina Pelin.
Preparare:
1.Pentru preparare e nevoie ca foile de aluat de post (din făină, sare, apă) să fie coapte pe plită sau în cuptor.
2. Se ia foaie cu foaie și se înmoaie cu sirop făcut din miere sau zahăr și apă. Pe fiecare foaie se așază nucă și lămâie rasă;  se aşază un strat din opt-zece foi.
3.Se taie și se așază pe un platou. Deasupra se pune nucă, lămâie şi  miere.
În Ajunului Naşterii Domnului, turtele împreună cu sarmalele de post, prunele uscate, un colac şi o sticlă de vin se binecuvântează la biserică și se dau de pomană, inclusiv colindătorilor. În prepararea oricăror alimente, esenţiale rămân dragostea, rugăciunea şi starea de bine în care facem bucatele. Sfinţii Părinţi şi, în ultimul timp, cercetătorii susţin că, în funcţie de starea noastră, materia care ne trece prin mână – alimentele în cazul de faţă – primesc o serie de informaţii care sunt negative, când suntem supăraţi şi alimentele nu au gust. E bine să avem o stare pozitivă, astfel şi mâncarea pentru trup iese bună, gustoasă şi savuroasă.