Conditii ca rugaciunea sa fie lucratoare

   Rugăciunea reprezintă dovada că suntem persoane capabile de dialog cu Dumnezeu. Rugăciunea este simțirea neîncetată a sărăciei noastre duhovnicești care devine bogăție prin venirea harului în noi. Trebuie să ne rugăm, dar e important să știm și cum să o facem eficient. Rugăciunea este lucrătoare în viața noastră când îndeplinim următoarele condiții:

1. Să fie făcută în numele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, adică, să cerem ce vrea şi El. Căci zice: „Adevărat, adevărat grăiesc vouă: orice veţi cere de la Tatăl intru numele Meu, va da vouă” (Ioan 16, 23). Daca vom cere bogatie, slava desarta etc, nu ne rugam in numele Domnului.

2. «Să ne rugăm cu mintea întreagă şi cu evlavie» , adică rugându-ne, să ne gândim numai la Dumnezeu. Rugăciunea făcută cu mintea întreagă înseamnă gând neîmpărţiţ, cuget nerisipit în timpul cât facem rugăciunea. Dacă rugăciunea este «vorbirea mintii cu Dumnezeu», atunci se cuvine ca la rugăciune să ne adunăm toată luarea aminte: tot gândul nostru să-l îndreptăm numai la Dumnezeu.

«Cum puteti pretinde ca Dumnezeu să ia aminte la rugăciunea voastră, dacă voi insivă nu luaţi aminte la rugăciune?». Cine se roagă rău şi totuşi nădăjduieşte să fie auzit, se aseamănă cu cel ce seamănă neghină si vrea să secere grâu curat.

Rugăciunea făcută cu evlavie cere o oarecare pregătire. Dacă Moise, cerând să se apropie de rugul cel aprins, n-a putut să se apropie de el până ce nu si-a dezlegat şi lepădat încălţămintea (Ies. 8, 5). «de ce să nu le dezlegi si tu, – zice Evagrie Monahul de orice cuget pătimaş, dacă vrei să vezi pe Cel mai presus de fire si intelegere si să vorbeşti cu El?. Adică, înainte de rugăciune pregăteşte-te: «Stai putin, in tăcere, până ce se vor linişti toate simţurile tale si apoi faci trei închinăciuni până la pământ şi asa începe rugăciunea». Cu alte cuvinte, înainte de a începe rugăciunea, alungă toate grijile din inimă.

3. Rugăciunea sa fie făcută cu stăruinţă: adică să nu slăbim în rugăciune, chiar dacă nu suntem auziţi curând. «Dacă nu ai primit încă darul rugăciunii sau al cântării de psalmi, stăruie cu putere si-l vei primi: prin urmare, nu te descuraja dacă nu l-ai primit». «Oamenii se supără când sunt asaltaţi cu cereri. Dumnezeu insă iubeşte pe cel ce stăruieşte».

Dumnezeu pune adesea la grea încercare statornicia rugătorului, cum de pildă a pus Iisus pe femeia cananeeancă (Matei 15. 23-28). El întâi S-a arătat neînduplecat, ea însă, nedeseurajându-se, până la urmă si-a văzut rugăciunea împlinită. Tot în felul acesta s-au petrecut lucrurile si Cu orbul din lerihon. Lumea îl silea să tacă, dar el, dimpotrivă, striga si mai tare, iar Iisus l-a tămăduit (Luca 18, 35-39).

4. Rugăciunea să fie făcută cu inimă curată, adică liberă de păcatul de moarte sau, cel puţin, cuprinsă de dorinţa cinstită de pocăinţă. Inima curată înseamnă a fi liber nu numai de orice legătură păcătoasă, ci şi de orice dragoste pentru tot ce nu e plăcut lui Dumnezeu. Cel ce nu are inima curată nu are destulă putere să-şi ridice gândul spre Dumnezeu, pentru că îndată ce începe să se roage, îi năvălesc în gând închipuirile păcătoase si si îi încătuşează mintea de pământ.

5. Rugăciunea să fie făcută supunăndu-ne voii lui Dumnezeu, adică să lăsăm în grija Lui împlinirea rugăciunilor noastre. Asa S-a rugat Mântuitorul în grădina Măslinilor: „Nu voia Mea, ci voia Ta să fie” (Luca 22, 42), asa cere să ne rugăm noi în Rugăciunea Domnească: „Facă-se voia Ta” (Matei 6. 10). Dumnezeu ştie mai bine ce ne este de folos: de aceea să lăsăm în grija Lui împlinirea cererii noastre.

6. Rugăciunea să fie făcută cu umilinţă, cu zdrobirea inimii. “Rugăciunea celui smerit va pătrunde norii”, zice înţeleptul Sirah (35, 18).

7. Rugăciunea să fie făcută cu încredere fiască, cu neclintită încredinţare că Dumnezeu, întru îndurarea Lui, ne va asculta, dacă îi vom cere bunătăţi care să slujească slavei Sale si mântuirii sufletelor noastre.

Biserica ne îndeamnă să ne rugăm neincetat. Prin rugăciune cerem lui Dumnezeu să ne ajute, să ne însoţească mereu. Şi cum avem nevoie permanentă de ajutorul lui Dumnezeu, înseamnă că şi rugăciunea noastră trebuie să fie permanentă. Adica sa ne comportam mereu, în întreaga viaţă şi în tot timpul zilei, ca sub privirea lui Dumnezeu.

Sursa: CrestinOrtodox.ro