Dacă rabzi boala cu mulţumire, ea va deveni pentru tine pricină de cunună

durere9   Trupul este robul sufletului. Sufletul este împăratul. Deseori mila lui Dumnezeu îngăduie ca trupul să fie lovit de boli. În felul acesta, patimile slăbesc şi omul îşi revine. Uneori, însă, însăşi boala trupului provine din patimi.

După Sfântul Vasile cel Mare, dacă îndepărtăm păcatul, vor pleca şi bolile. „De unde provin bolile? Dar vătămările trupeşti? Domnul a creat trupul, dar nu şi boala. A creat sufletul, dar nu şi păcatul. Ce este mai folositor şi mai necesar decât toate? Unirea cu Dumnezeu şi trăirea împreună cu El prin mijlocirea dragostei. Dacă pierdem această dragoste, ne vom îndepărta de lângă El şi astfel vom cădea în diferite boli”.

Dacă rabzi boala cu mulţumire, ea va deveni pentru tine pricină de cunună.

Un stareţ care suferea de ascită le spunea fraţilor care mergeau să-l îngrijească: Părinţilor, rugaţi-vă ca sufletul meu să nu fie lovit de o boală asemănătoare. Cât despre boala trupească, Îl rog pe Dumnezeu să nu mă vindece îndată, căci chiar dacă omul nostru cel din afară se trece, cel dinăuntru însă se înnoieşte din zi în zi (II Corinteni 4, 16).

(Un serafim printre oameni – Sfântul Serafim de Sarov, traducere de Spătărelu, Editura Egumeniţa, 2005, pp. 338-339)
doxologia.ro