Duminica Vamesului si a Fariseului, un indreptar pentru rugaciune

Cu Duminica Vamesului si a Fariseului, din 25 februarie 2024, incepe perioada Triodului, vreme de pregatire pentru Invierea Domnului. In Pilda Vamesului si a Fariseului avem prezente doua persoane care vin in fata lui Dumnezeu sa se roage. Desi amandoua se rugau, numai una se intoarce mai indreptata la casa sa, vamesul. Fariseul, chiar daca posteste si face milostenie, greseste pentru ca in rugaciune ii atrage atentia lui Dumnezeu asupra faptelor sale si isi judecata semenii: sunt rapitori, nedrepti si desfranati. In vreme ce vamesul, ramane doar la pacatele sale in rugaciune, nu-si ridica ochii de la sine atunci cand sta de vorba cu Dumnezeu.

Toate rugaciunile sunt ascultate de Dumnezeu, caci El nu are pe nimeni de pierdut. Insa numai rugaciunea in care omul isi vede propriile pacate si cere iertare pentru ele, este primita de Dumnezeu. El nu poate sa-si reverse harul Sau peste omul care ii judeca pe altii, asa cum a facut-o fariseul. Faptul ca fariseul s-a inaltat pe sine in fata lui Dumnezeu, a facut ca harul lui Dumnezeu sa nu coboare asupra sa. Fariseul nu greseste ca posteste de doua ori pe saptamana sau ca da zeciuiala, ci in faptul ca se mandreste cu faptele sale si ca isi injoseste aproapele. Din acest motiv, rugaciunea lui nu este primita de Dumnezeu.

Dimpotriva, prin felul in care se roaga, fariseul ii atrage atentia lui Dumnezeu ca ii este dator pentru ca a postit si a facut milostenie, ca I-a implinit poruncile. De altfel, el nu cere nimic de la Dumnezeu, ci doar cauta sa-I arate cat este de drept si evlavios. Am putea spune, ca el nici nu se mai roaga, ci doar Ii spune lui Dumnezeu cine este si ce face. Mitropolitul Antonie de Suroj marturisea: “El traieste intr-un legamant pe care-l vede ca pe o tranzactie, fara sa se gandeasca la posibilitatea vreunei relatii. In privinta lui Dumnezeu, el cunoaste legea – nu Persoana”. Din acest motiv, fariseul se privea multumit de sine, pentru ca in mintea lui, Legea lui Dumnezeu se reflecta deplin in modul in care traia.

Spre deosebire de fariseu, vamesul, “departe stand, nu dorea nici ochii sa-si ridice catre cer, ci-si batea pieptul, zicand: Dumnezeule, milostiv fii mie, pacatosului”. El cere mila. Sfantul Isaac Sirul spune in acest sens: “Sa nu spui niciodata ca Dumnezeu este drept. Daca ar fi drept, atunci tu ai fi in iad. Increde-te doar in nedreptatea Lui care este mila, iubire si iertare”. Deci si vamesul a vorbit despre sine, dar nu a spus ca este drept, ci pacatos. Si cerand mila, s-a rugat. De aceea Dumnezeu i-a primit rugaciunea.

Drepti nu sunt cei care se considera drepti, ci cei pe care ii face Dumnezeu prin harul Sau. Si nimeni nu poate iubi cu adevarat pe Dumnezeu, atunci cand iubirea pleaca dintr-o inima mandra si dispretuitoare.

Retineti, asa cum este omul, asa ii va fi si rugaciunea. Vamesul s-a vazut pe sine pacatos si a cerut iertare pentru pacatele sale, in timp ce fariseul a cazut din rugaciune prin lauda si judecata semenilor.

Biserica ne invata ca de la amandoi avem de invatat: de la fariseu, sa postim si sa facem milostenie, iar de la vames, smerenia si pocainta.

Adrian Cocosila

Evanghelia duminicii Vamesului si a Fariseului (Luca 18, 10-14)

“Zis-a Domnul pilda aceasta: Doi oameni s-au suit la templu ca sa se roage: unul era fariseu si celalalt vames. Fariseul, stand drept, asa se ruga in sine: Dumnezeule, Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, prea desfranati, sau ca si acest vames. Postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate cate castig. Iar vamesul, departe stand, nu voia nici ochii sa-si ridice catre cer, ci-si batea pieptul, zicand: Dumnezeule, milostiv fii mie, pacatosului! Zic voua ca acesta s-a coborat mai indreptat la casa sa decat acela. Fiindca oricine se inalta pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va inalta”.
crestinortodox.ro