Este mai greu sa fii vindecat de necredinta, decat de nevederea trupeasca

 In Duminica a VI-a dupa Pasti, Biserica face pomenirea Orbului din nastere. Minunea savarsita de Hristos cu orbul din nastere a uimit multa lume. Numai fariseii si mai marii Templului nu doresc sa accepte ca este posibil ca Hristos sa redea cuiva vederea. Din acest motiv, acestia pornesc o adevarata cercetare: este interogat atat orbul vindecat, cat si parintii acestuia. Neputand sa nege minunea, ajung sa afirme ca Hristos este un pacatos. Desi vedeau cu ochii trupesti, nu vedeau lucrarile dumnezeiesti. Ura si invidia i-au facut pe acestia sa fie de nevindecat. Din acest motiv putem afirma ca este mai greu sa fii vindecat de necredinta, decat de nevederea trupeasca. Orbirea sufleteasca este mai rea decat cea trupeasca.

Orbul din nastere nu avea lumina ochilor, iar iudeii contemporani cu el erau intr-o teribila orbire spirituala. Vindecarea orbului si rautatea iudeilor care cautau sa-L omoare pe Hristos, ne descopera ca necredinta ca orbire spirituala este mai mare decat orbirea trupeasca sau fizica.

Mantuitorul nu l-a vindecat pe robul din nastere printr-un cuvant, desi putea face acest lucru. Ci a luat tina amestecata cu scuipat si a uns ochii celui care era orb din nastere, iar apoi l-a trimis sa se spele la scaldatoarea Siloamului. A dorit sa ne arate cat de mare era ascultarea si credinta orbului. Acesta desi avea motive sa spuna ca nu are insotitor, ca nu cunoaste locul unde este trimis etc, nu pune intrebari si merge fara retineri sa primeasca vindecarea. In vreme ce fariseii, sanatosi trupeste, se cred desavarsiti si se opun lucrarii Domnului si spun despre El ca nu este de la Dumnezeu, fiindca nu pazeste ziua sambetei. Iar pe orbul devenit marturisitor al lui Hristos, l-au ocarat si l-au dat afara din sinagoga.

Dusmanii lui Hristos nu constientizau necesitatea schimbarii modului de viata, pentru ca se simteau mantuiti prin respectarea formala a Legii. Si de aceea ei nu puteau vedea Lumina de langa ei.

Sa ne fereasca Dumnezeu de intunericul necredintei, cel care aduce ura intre oameni si lupta de impotrivire lucrarii Domnului. Sa ne fereasca de orbirea sufleteasca si sa ne invredniceasca a dobandi vederea duhovniceasca.

“Cine va spune puterile Tale, Hristoase, sau cine va numara multimile minunilor Tale? Ca precum in doua firi Te-ai vazut pe pamant pentru bunatatea Ta, indoite tamaduiri ai dat celor bolnavi. Ca nu numai ochii cei trupesti ai deschis, ai celui orb din nastere, ci si pe cei sufletesti. Pentru aceasta, Te-a marturisit pe Tine, Dumnezeu tainuit in trup, Cel Care da tuturor mare mila”.

Iulian Predescu
crestinortodox.ro