Obiceiuri şi tradiţii de Înălţarea Domnului

hristos sa inaltat    Înălţarea Domnului, marea sărbătoare creştină de astăzi, se mai numeşte în popor şi Ispas, de la cuvîntul de origine slavonă Supasu, care înseamnă Mîntuitorul, ea fiind sărbătorită întotdeauna la 40 de zile după Înviere. Este evenimentul în care Biserica face amintire în fiecare an de ultimul eveniment din viaţa pămînteană a Mîntuitorului, care prin înălţarea Sa la cer încheie activitatea de răscumpărare a neamului omenesc din robia morţii şi a păcatului. Timp de patruzeci de zile după Învierea Sa, Domnul Hristos a rămas cu ucenicii Săi, învăţîndu-i şi pregătindu-i să devină propovăduitori iscusiţi ai Evangheliei. Apoi, S-a înălţat la cer, promiţându-le că Îl va trimite pe Mîngîietorul, Duhul Adevărului, Care S-a pogorît asupra ucenicilor la zece zile după plecarea Sa. Joi, în a şasea săptămână de la Sfintele Paşti, Biserica sărbătoreşte Înălţarea la cer a Domnului Hristos.Potrivit credinţei ortodoxe, la 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, românii înroşesc ouă, fac pască şi pregătesc bucate din miel, întocmai ca la masa de Paşti, iar salutul este „Hristos s-a înălţat! – Adevărat s-a înălţat!“. Sărbătoarea a căpătat o importanţă deosebită după ce Sfînta împărăteasă Elena, mama Sfîntului Constantin cel Mare, a construit o biserică măreaţă pe muntele Măslinilor, de unde se înălţase Domnul şi unde sărbătoarea se prăznuia cu mare fast, aşa cum se face şi în prezent. Tot în această zi, în bisericile românilor se face pomenirea eroilor morţi pe cîmpurile de luptă, pentru ca sufletele lor să se bucure de ajutorul Mîntuitorului înălţat la cer. În unele părţi de ţară, în ajunul Înălţării, seara, se pun frunze de pelin la ferestre, uşi şi în paturi. În alte zone ale României se leagă frunze de nuc peste brîu, pentru că Mîntuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălţării. Mai e tradiţia ca fetele şi feciorii să meargă la pădure şi să culeagă frunze de alun cu care fac vrăji de dragoste sau pentru a le folosi ca plante tămăduitoare. Se zice că Cerurile sînt deschise de la Paşti pînă la Înălţare, iar cei care mor în această perioadă nu mai trec prin Judecata de Apoi şi ajung direct în Rai. Tot în această zi se fac pomeni şi se împart pentru morţi, în special brînză, pîine şi rachiu. (fragment)

sursa: monitorulneamt.ro