Postul Nasterii Domnului (Postul Craciunului)

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici intră  în Postul Crăciunului din 15(28) noiembrie. Cu o seara inainte de inceperea postului, este Lasatul Secului, adica ultima zi in care crestinii mai pot manca mancaruri “de dulce”. Pe vremuri, in aceasta zi se faceau mari petreceri in familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prajituri si vin. Femeile isi “dezinfectau” vasele de lut si lingurile de lemn cu cenusa, deoarece vreme de 40 de zile, in acele vase nu se mai gatea nimic cu carne sau lapte. Incepand cu prima zi a postului, nu se mai fac nunti si nici petreceri pana dupa Anul Nou.  In aceste zile incepeau sezatorile, un obicei foarte frumos, care din pacate s-a pierdut. Fetele si femeile se intalneau seara la cineva acasa, pentru a ajuta gazda la torsul lanii, sau la tesut sau pur si simplu sa povesteasca si sa cante Timp de şase săptămâni nu se mănânca produse din carne, ouă şi brânză. În schimb, sâmbăta şi duminica avem dezlegare la peşte. Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales. Postul nu este complet daca se face doar o curatire a trupului (foarte necesara de altfel) si nu se face si o curatire a sufletului. Acest lucru se face prin fapte bune, prin smerenie, prin milostenie si ingaduinta fata de cei saraci dar si prin rugaciune. Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Mare, care precede sărbătoarea de Paşti. Astfel, se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase. În schimb, în zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă bucate fără ulei şi nu se bea vin, decât dacă se sărbătoreşte vreun sfânt mare, menţionat în calendar cu cruce roşie. Ultima zi a Postului Naşterii Domnului 24 decembrie(6 ianuarie), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se ajunează până la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului.

• În ziua de Ajun se mănâncă tocmai seara şi anume : grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină, căci cu seminţe a ajunat Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Naşterea lui Hristos.

Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. El este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual. La Crăciun, în orice zi ar cădea mâncăm de dulce.