Pregătirea liturgică pentru Postul Mare (video)

rugaciune1 Învierea Domnului reprezintă vârful liturgic al anului bisericesc. Pentru evidenţierea acestui eveniment deosebit, Tradiţia bisericească a statornicit o perioadă de pregătire, unică în an, cunoscută sub denumirea de Postul cel Mare sau Postul Paştilor.
Puţini credincioşi cunosc faptul că există un raţionament liturgic, cât şi de ordin practic, pentru întâmpinarea cuvenită Postului Sfintelor Paşti. Astfel, odată cu citirea în cadrul Sfintei Liturghii duminicale a parabolei vameşului şi a fariseului, se marchează începutul unei perioade ce deschide drumul spre Păresimi (intitulată perioada Triodului). În săptămâna ce urmează acestei duminici, Biserica a rânduit ca zilele de miercuri şi de vineri (care de obicei sunt zile de post) să fie însemnate cu harţi, adică, în aceste zile să fie permis, în mod excepţional, consumul alimentelor de orice natură. Raţiunea liturgică pentru care apare o astfel de situaţie cu câteva săptămâni înainte de postul propriu-zis se regăseşte în mesajul transmis de pericopa evanghelică ce redă pilda fiului risipitor (pildă ce se citeşte în duminica a doua a Triodului).
Întreaga săptămână stă sub simbolismul acestei parabole: fiecare credincios îl închipuie pe fiul risipitor ce hoinăreşte în ţara păcatului, în ţara fără reguli sau restricţii. De aceea, odată cu intrarea în săptămâna de după citirea parabolei fiului risipitor (ce simbolizează iertarea sau repunerea în drepturi a fiului din parabolă), zilele de post, de miercuri şi de vineri, revin la normal. Drumul ce pregăteşte deschiderea Postului Paştilor este evidenţiat în continuare, din punct de vedere liturgic, de duminica numită a “înfricoşătoarei judecăţi” sau a “lăsatului sec de carne” ce urmează calendaristic duminicii fiului risipitor. După aceasta se intră în “săptămâna brânzei”, în care consumul alimentelor de origine animală este suspendat până la Sfintele Paşti. Zilele de miercuri şi de vineri din săptămâna brânzei au dezlegare la alimentele lactate şi la peşte deoarece întreaga săptămână simbolizează grădina Raiului în care au fost aşezaţi Adam şi Eva.
Duminica Izgonirii lui Adam din Rai este cea de-a patra a Triodului, numită şi a “lăsatului sec de brânză”, zi ce anticipează începutul marelui post al Paştilor. Odată cu Vecernia din această duminică (numită Vecernia iertării) se intră propriu-zis în perioada celor şapte săptămâni de post aspru, ce au menirea de a-i apropia pe credincioşi, la un nivel superior, de slăvitul praznic al Învierii Domnului.
sursa:http://ziarullumina.ro/

Cuvânt pentru suflet. Cu postul pe calea Învierii (09 03 2016)