Şi iarăşi le-a zis: Eu Mă duc şi Mă veţi căuta şi veţi muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni. Deci ziceau iudeii: Nu cumva Îşi va ridica singur viaţa? Că zice: Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni. Şi El le zicea: Voi sunteţi din cele de jos; Eu sunt din cele de sus. Voi sunteţi din lumea aceasta; Eu nu sunt din lumea aceasta. V-am spus deci vouă că veţi muri în păcatele voastre. Căci dacă nu credeţi că Eu sunt, veţi muri în păcatele voastre. Deci Îi ziceau ei: Cine eşti Tu? Şi a zis lor Iisus: Ceea ce v-am spus de la început. Multe am de spus despre voi şi de judecat. Dar Cel ce M-a trimis pe Mine adevărat este, şi cele ce am auzit de la El, Eu acestea le grăiesc în lume. Şi ei n-au înţeles că le vorbea despre Tatăl. Deci le-a zis Iisus: Când veţi înălţa pe Fiul Omului, atunci veţi cunoaşte că Eu sunt şi că de la Mine însumi nu fac nimic, ci precum M-a învăţat Tatăl, aşa vorbesc. Şi Cel ce M-a trimis este cu Mine; nu M-a lăsat singur, fiindcă Eu fac pururea cele plăcute Lui. Spunând El acestea, mulţi au crezut în El. Ioan 8, 21-30
Suntem îndemnaţi de cuvintele Domnului să fim cu luare-aminte la lucrurile esenţiale legate de mântuirea sufletelor noastre. Avem obligaţia să fim urmaşi vrednici ai lui Hristos. Apoi, Mântuitorul ne atrage atenţia, urmarea păcatelor este moartea. Noi chiar spunem că unii fraţi de-ai noştri, din cauza multor păcate, au murit din punct de vedere moral, chiar dacă ei sunt încă în viaţă. Un om păcătos devine neglijent cu viaţa sa, cu familia sa, cu tot ceea ce este în jurul său. Totul trebuie să se îndrepte spre el, spre păcatele sale, spre poftele sale. Ne-am întrebat vreodată câţi copii suferă din cauza vieţii păcătoase a părinţilor? Oare câte mame şi taţi varsă lacrimi văzându-şi copiii prinşi în mrejele păcatelor? Domnul Hristos lăcrimează pentru fiecare păcat pe care-l săvârşim. Păcatul nu este o alternativă a vieţii, ci o mare umbră care se întinde asupra chipului lui Dumnezeu din noi. Păcatul este răul sufletului şi sufletul răului.
sursa:http://ziarullumina.ro/