Sfanta Mucenita Teodosia din Tir

Sfânta Muceniță Teodosia din Tir este una dintre cele mai cunoscute fecioare martire și mare mijlocitoare la Dumnezeu pentru cei ce îi cinstesc ziua cu evlavie și cu dragoste. Este serbată în calendarul ortodox în data de două ori: o dată pe în ziua de 2 aprilie, ziua trecerii la cele veșnice și în data de 29 mai în care i s-au mutat și sfintele moaște din Tir la Constantinopol și apoi la Veneția.

Viața pe scurt – Sfânta Muceniță Teodosia din Tir (sinaxar)

Sfânta Muceniță Teodosia a fost originară din Tir, cetatea Feniciei (Siria de astăzi), care se afla la granițele Palestinei, metropola bogată, dar plină de idolatrii.

Deși Sfânta Muceniță Teodosia din Tir provenea dintr-o familie închinătoare la idoli, ca majoritatea din acele vremuri, fetița și-a păstrat curăția ei și ceea ce credea nu ascundea, propovăduia public. În inima ei erau sădite cuvintele lui Hristos: “Cine Mă va mărturisi pe Mine, voi mărturisi și Eu pentru el; și cine se va lepăda de Mine, Mă voi lepăda și Eu de el” (Matei 10, 32-33).

Sfânta Muceniță Teodosia din Tir cercetează pe cei condamnați pentru credința în Hristos

Multe informații privind viața sfintei nu au fost consemnate având în vedere că Sfânta Muceniță Teodosia s-a săvârșit în anul 308 la vârsta de doar 17 ani. Mărturii avem însă despre martiriul Teodosiei de la istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea (265-339), dar și de la Evsevie, episcopul Cezareei Palestinei, care s-a declarat martor ocular al martiriului Sfintei.

Odată, în vremea persecuției împotriva creștinilor sub împărăția lui Maximian, care dura deja de cinci ani, Sfânta Teodosia, în vârstă de 17 ani, a vizitat prizonierii creștini condamnați în Pretoriumul din Cezareea, Palestina, care erau încarcerați datorită faptului că refuzau să se închine idolilor.

Eusebiu de Cezareea, în lucrarea sa despre sfinții martiri din Cezareea Palestinei, relatează cum, în deja al cincilea an al persecuțiilor, “în ziua a doua a lunii aprilie, chiar la praznicul Învierii Domnului”, fecioara Teodosia din Tir, “o tânără credincioasă și plină de evlavie, care nu împlinise nici optsprezece ani”, s-a apropiat de prizonierii care și ei mărturiseau împărăția lui Hristos și care stăteau înaintea scaunului de judecată, voind să le arate că ia parte la durerea lor.

Sfânta Muceniță Teodosia le grăia lor, cu îndrăzneală, despre Împărăția lui Dumnezeu, apoi, le-a urat de bine, rugându-i să o pomenească și pe ea înaintea Domnului, când vor sta în fața lui Dumnezeu, după sfârșitul nevoinței lor mucenicești.

Astfel, Sfânta Teodosia i-a întărit în mucenicia lor și l-a mărturisit pe Hristos în acel context extrem de periculos.

Martiriul Sfintei Mucenițe Teodosia din Tir

Văzând misiunea sfintei printre prizonierii creștini, soldații au arestat-o sub pretext că ar fi săvârșit o faptă imorală și nelegiuită și au adus-o în fața guvernatorului Urban. Acesta, auzind cele întâmplate, i-a cerut să se închine idolilor. Sfânta Muceniță Teodosia a refuzat, mărturisindu-și credința în Hristos. Atunci guvernatorul, ca ieșit din fire și cu suflet furios ca de fiară, a supus-o la munci groaznice, poruncind să chinuiască.

Pe când încă mai răsufla, amintește Eusebiu de Cezareea, fața sa era strălucitoare și zâmbea. Mucenița a răbdat în tăcere și cu zâmbetul pe față chinurile și când guvernatorul i-a cerut din nou să sacrifice la idoli iar ea i-a răspuns: “Nebunule, mi s-a dăruit să fiu în rândul mucenicilor”. “Cruzimea ta, zicea ea guvernatorului, mă face fericită și grozav m-ar durea dacă n-aș simți-o. Mă bucur că sunt chemată la cununa muceniciei și mulțumesc lui Dumnezeu, din toată inima, că m-a învrednicit de un asemenea har.” O fecioară blândă să fie chinuită groaznic și totuși să nu fie îngenuncheată, acest lucru era într-adevăr o minune.

Guvernatorul, văzând în cele din urmă că nimic nu a izbutit prin chinuri, a poruncit să i se lege o piatră de gât și să fie aruncată în mare.

Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, îngerii au adus-o pe Sfânta Muceniță Teodosia la mal nevătămată.

Evsevie episcopul Cezareei Palestinei povestește că sfânta s-a înfățișat înaintea guvernatorului, cu fața luminoasă, purtând în mâini piatra care fusese legată de grumajii ei. Atunci, “prinzând-o din nou și aducând-o la judecată, a dat-o spre mâncarea fiarelor, dar nici de acestea n-a fost vătămată. După mai multe încercări nereușite Urban a poruncit să fie ucisă prin tăierea capului. Și, când i-a tăiat capul, s-a văzut o porumbiță, zburând din gura ei, care strălucea mai mult decât aurul și s-a suit spre cer.

În următoarea noapte, Sfânta Muceniță Teodosia s-a înfățișat părinților ei, îmbrăcată într-o haină strălucitoare, cu o cunună pe cap și o cruce strălucitoare de aur în mână, înconjurată de o lumină cerească negrăită și de multe alte fecioare, și ele mântuite, și le-a zis: “Vedeți voi ce mare este slava și harul Hristosului meu, de care voiați să mă lipsiți?” Ea a rostit către părinții ei aceste cuvinte, pentru că aceștia o opriseră să-și mărturisească credința în Hristos și să fie mucenică.

Astfel, Sfânta Teodosia a luat cu cinste cununa mărturisirii în anul 308, la vârsta de nici 18 ani, fiind prăznuită în data de 29 mai, zi în care i s-au mutat și sfintele moaște la Constantinopol și apoi la Veneția.

Dragostea sa pentru Hristos nu a fost sfidată nici de durerea trupului și nici de perspectiva morții, rămânând pentru necreștini o enigmă de nedezlegat.

O fecioară fragilă ca Sfânta Muceniță Teodosia n-a fost înfrântă de Urban și nici nu i-a fost fragilitatea trupului piedică în calea unirii sale cu Hristos Domnul.
sursa: pravila.ro