Traditii populare de sfintul Nicolae

Poporul roman are diverse traditii populare de Sfantul Nicolae, sarbatorit in data de 6 decembrie. Sfantul este protector al copiilor – sarbatoarea era numita si Craciunul copiilor, dar are si alte atributii in traditiile romanesti: de protector al talharilor, corabierilor sau al soldatilor. Asadar, aceasta sarbatoare semnifica atat o zi a copiilor – Sfantul Nicolae este primul Mos darnic care le face celor mici daruri la venirea iernii, dar si o zi in care oamenii se rugau la Sfant pentru vindecarea bolilor, a ranilor provocate de accidente si pentru ajutor in alte situatii.

Traditiile populare de Sfantul Nicolae ne arata ca acesta este primul Sfant batran – dupa Sfantul Andrei – un patron al anotimpului rece, care aduce zapada la sfarsit de an si inceput de iarna: “cand isi scutura Sfantul Neculai barba lui cea alba, ninge negresit” – Calendarul poporului roman, Antoaneta Olteanu. Mosul este batran si intelept si este asociat anului batran – care a ajuns spre sfarsit.

Se spune – in traditiile populare de Sfantul Nicolae atat romanesti, cat si straine – ca acest sfant a fost orfan (de aici protectia sa asupra orfanilor) care facea din frageda pruncie minuni, tinand post miercurea si vinerea chiar din perioada in care sugea lapte si rugandu-se la Dumnezeu! Tarziu, Nicolae a propovaduit crestinismul, devenind arhiereu al episcopiei in Myra si facator de minuni. Toata viata sa, el a ajutat prin minuni si fapte bune pe cei saraci si in nevoie de ajutor, de aceea este numit si un biruitor al raului. Cea mai cunoscuta minune este cea legata de calatoria sa spre Palestina pe apa: Sfantul a indepartat furtuna prin rugaciunile sale fierbinti spre Dumnezeu si a linistit indata marea.

Asadar, Sfantul Nicolae este al doilea sfant facut de Tatal Ceresc, care sta in stanga lui Dumnezeu. Traditiile populare de Sfantul Nicolae spun ca acesta sta la miazazi si pazeste soarele, conducandu-l spre miazanoapte – la data sarbatorii, soarele rasare dinspre miazazi. Acest sfant este unul darnic, milostiv si justitiar, ajuta pe cei sarmani si in pericol, daruieste bani celor saraci si le ajuta pe vaduve si pe orfani. El ofera noroc si fetelor tinere sarmane, carora le gaseste un ursit. Se spune in traditiile populare de Sfantul Nicolae ca in aceasta zi, el arunca pungi cu galbeni pe fereastra fetelor sarmane. Exista o veche povestire romaneasca, despre un om sarman care avea trei fete. Neavand vreun ban si nici fetele zestre, omul nu gaseste alta cale decat sa isi trimita fetele la barbati sa castige bani. Insa Sfantul Nicolae afla aceasta si inainte ca prima fata sa plece la castigat, el arunca pe fereastra lor o punga mare cu galbeni si le salveaza cinstea. Ca protector al tinerelor nemaritate, in Ardeal exista traditia ca fetele sa coaca placinte in ajunul sarbatorii, pentru ca apoi sa se organizeze un dans cu flacaii din sat.

Traditiile populare de Sfantul Nicolae il arata insa si ca pe un protector al corabierilor sau al tuturor celor care traverseaza o apa: se spune ca demult, Sfantul era corabier, castigandu-si painea din pescuit, iar intr-una din calatorii, corabia a fost doborata de o furtuna, toti oamenii murind, in afara de el. Insa Sfantul s-a apucat sa se roage cu umilinta la Dumnezeu, care, milostivindu-se, i-a inviat pe toti. Astfel, corabierii inaintea unei calatorii sau toti oamenii care trec o apa trebuie sa isi faca cruce si sa se roage la Sfant. Sfantul Nicolae are insa si o anumita ambivalenta: el era si un betiv care proteja ostenii inaintea unor batalii. El protejeaza si talharii si hotii, pe care ii ajuta in indeletnicirile lor necinstite.

Dupa cum s-a spus, traditiile populare de Sfantul Nicolae spun ca acesta este un protector al copiilor, carora le ofera daruri in ajunul datei de 6 decembrie. El aduce mici daruri – in special dulciuri si fructe copiilor cuminti care si-au lustruit din ajun ghetutele de iarna si le-au lasat la usa sau la fereastra (uneori aduce si adultilor mici cadouri). In anumite regiuni, pe langa dulciuri, Mosul aduce si crengute argintii – simbolizand iarna. Aceasta semnificatie este singura ramasa cunoscuta in ziua de astazi, cand copiii isi cauta in ghetutele de iarna si gasesc darurile Mosului. El insa este si un justitiar, pedepsind copiii neascultatori si obraznici – de aici, denumirea „Sfantul Nicolae de pe coarda”, data nuielei cu care parintii isi pedepsesc copiii. Cei care nu au fost cuminti nu gasesc dulciuri in ghetute, ci doar o crenguta! Ca Mos Craciun, Mos Nicolae stie foarte bine care copii au fost de-a lungul anului obraznici si care cuminti, caci isi noteaza toate faptele bune si toate faptele rele intr-o carte magica.

Traditiile populare de Sfantul Nicolae spun ca la aceasta data – 6 decembrie – incepe iarna, cand Mosul Nicolae isi scutura barba sa cea alba si aduce ninsoare. Daca cumva nu ninge, se spune ca Mosul a intinerit anul acesta. Iarna este in putere sub patronajul Mosului Nicolae, pana cand vine Sfantul Ion si o duce departe. Se observa asemanarea acestui Mos cu Mos Craciun, ambii fiind batrani intelepti cu barba alba; de altfel, in traditiile populare, Nicolae era considerat adevaratul Mos Gerila, care aduce ninsoare si daruri copiilor cuminti. Acest Mos Gerila a fost inlocuit treptat de catre occidentali cu Mos Craciun, insa Sfantul Nicolae nu a fost uitat. Legata de vreme, exista traditia conform careia oamenii trebuie sa isi puna crengute de pomi fructiferi in boluri cu apa in casa la aceasta data, care vor inflori pana la Anul Nou – asa se vedea cat de grea va fi iarna si cat de roditori vor fi pomii in primavara.

Peste tot in Europa, sarbatoarea Sfantului Nicolae este o zi a darniciei si a generozitatii – a cadourilor si a faptelor caritabile. Desi are in credintele populare vechi si atributii ambivalente – cea de protector al talharilor si hotilor, Sfantul Nicolae ramane in traditie ca un batran darnic, milostiv, generos si justitiar si in special ca Mosul care le aduce tuturor copiilor cuminti cate un mic dar.

Asadar, cu ocazia apropierii acestei frumoase sarbatori, povestiti-le copiilor vostri povestea acestui batran sfant si pregatiti-va sa le faceti o bucurie! Spre deosebire de Mos Craciun, Nicolae are o poveste din care cei mici pot si invata cat de valoroasa este o fapta buna si un suflet bun!

Sf. Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei

 

Sfantul Nicolae a trait in a doua jumatate a veacului al III -lea; el a fost unicul fiu al unei familii foarte instarite si evlavioase. Copil fiind , Sfantul Nicolae a dovedit harnicie la invatatura si o viata virtuoasa, ceea ce a facut ca el sa creasca duhovniceste si in intelepciunea crestina. Nu avea inca varsta judecatii , cand el se deprindea cu rugaciunea si infranarea, virtuti ce potolesc patimile trupului si usureaza desavarsirea sufletului. Ramas de timpuriu orfan de ambii parinti, cel care avea sa fie o fala a crestinatatii , n-a purces ca tanarul risipitor din sfanta Evanghelie , ci , dimpotriva , intr-una din zile , a strans in fata casei sale pe toti saracii si oropsitii din acel tinut si le-a daruit toate bogatiile mostenite , pe care el le socotea a fi ” desertaciuni si vanare de vant ” si L-a urmat pe Hristos. In auzul sau, rasunau cuvintele Mantuitorului : ” vinde toate cate ai si impartela saraci si vei avea comoara in ceruri ” Alta data, o intamplare a facut ca Sfantul Nicolae sa afle despre un parinte care era silit sa vanda cele trei fete ale sale unui bogatas hainsi sa le arunce astfel in prapastia pacatului . Cu o discretie delicate , ce caracterizeaza adevarata dragoste crestina , Sfantul Nicolae , in trei randuri a alergat in ajutorul acestor suflete in mare primejdie si far aca acestea sa afle , le-a asigurat nu numai zestrea materiala , ci si staruinta in virtute . Aceste fapte ne arata ca una dintre trasaturile sufletului mare al acestui Sfant Parinte a fost mila , bunatatea . De aceea Biserica il si prea mareste in pslmodii de tropare , numindu-l ” chip blandetelor ” .

Dar , pentru a urma cu si mai multa ardoare cuvintelor Mantuitorului, tanarul Nicolae s-a hotarat sa se dedice cu totul slujirii lui Hristos. Si ca sa se apropie si mai mult de Acesta , el s-a indreptat spre Tara Sfanta , dornic sa calce pe drumurile sfintite de pasii Mantuitorului si ai ucenicilor Lui, pe urmele sfintite si pline de lumina ale Scripturii si astfel, sa se intareasca si mai mult in credinta si in spiritu lepadarii de sine si al iubirii crestine .

Reintors in cetatea Mira , care intre timp ramasese fara pastor , credinciosii il aleg pe Sfantul Nicolae pe scunul arhiepiscopal al Mirei Lichiei . Ca ierarh al Bisericii , Sfantul Parinte a dovedit o inmanunchere strlucita de virtuti de slavit pastor de suflete , adeverind prin aceasta , ca putini ierarhi , cuvintele Mantuitorului : ” Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, ca vazand faptele voastre cele bune, sa preamareasca pe Tatal vostru cel din cerurii ” .

Incercari grele a trebuit sa treaca si peste slavitul nostru Ierarh Nicolae : imparatii romani Diocletian si Maxentiu au dezlantuit cumplite prigoane impotriva crestinilor . Era firesc ca aceste prigoane sa loveasca in primul rand pe mitropolitul Mirei . Sfantul Nicolae a fost prins si aruncat in inchisoare , unde a fost supus la cele mai cumplite chinuri . Dar nimic nu l-a putut clinti de la dreapta credinta , ci, mai vartos marturisea pe Hristos. A ramas statornic in credinta, imbarbatat fiind de cuvintele Sfantului Apostol Petru : ” Iubitilor nu va lasati inselati de focul curatitor ce vine peste voi ca sa va incerce , ci , in masura in care luati parte la suferintele lui Hristos bucurati-va , pentru ca sa va bucurati si la descoperirea maririi Lui “.  Cu suirea pe tron a imparatului Constantin cel Mare , Sfantul Nicolae a fost eliberat din inchisoare , intorcandu-se la pastorirea credinciosilor sai .

In veacul in care a trait si pastorit Sfantul Nicolae, Biserica crestina a fost zguduita de multe invataturi desarte si gresite . Pentru a curma pe cea mai grea dintre acestea ? cea al carei incepator a fost Arie, care tagaduia eterna dumnezeire a lui Iisus Hristos – , imparatul Constantin a convocat sinodul de la Niceea . La acest sinod , Sfantul Niolae a facut si el parte dintre cei 318 Sfinti Parinti , care cu pavaza sfintei cruci , au frant ascutita sabie a eresului lui Arie si au statornicit dreapta credinta . La acest sinod , Sfantul Nicolae s-a dovedit a fi un dascal luminat si aprig aparator al Ortodoxiei . Pentru aceasta, Biserica il slaveste in cantari, numindu-l ” indreptator al credintei ” .

Dar sfanta Biserica mai invata despre marele Ierarh Nicolae ca “un ca sale turmei sine pe aratat”. Si , intr-adevar, Sfantul nicolae a urmat si in aceasta privinta pe Mantuitorul,care, atunci cand ucenicii il indemnau sa se ingrijeasca de cele ale gurii, le-a raspuns : ” Eu am o hrana pe care voi nu o cunoasteti ” sa fac voia Celui care M-a trimis pe Mine sa savarsesc Lucrul Lui . Aceasta hrana ce imprumuta vietii si existentei noastre demnitate morala, frumusete duhovniceasca si le ridica deasupra viemurelilor colbului, o pretuia si Sfantul Nicolae . De aceea, el s-a facut marturie prin viata sa adevarului propovaduit de Sfantul Apostol Pavel , ca ” cei ce sunt ai lui Iisus Hristos, au rastignit carnea impreuna cu patimile si poftele ei “. Sfantul Nicolae si-a strunit puternic trupul, pe care l-a tarat biruit, pentru a deveni altora in veac crainic al inaltimilor duhovnicesti.

Astfel a trecut prin viata marele ierarh al Bisericii, ca un adevarat invatator si sfintitor al credinciosilor Mantuitorului ca un marturisitor neinfricat al Evangheliei, ca un intelept si neobosit carmaci al Bisericii Ortodoxe. Viata Sfantului Nicolae a fost un panegiric, o continua lupta a bunatatii, a milei si iubirii de oamenii. Din aceasta pricina, Dumnezeu l-a invrednicit cu harul facerii de minuni, iar Biserica l-a asezat in ceata luceferilor care stralucesc pe cerul credintei crestine si pe care noi, credinciosii il cinstim in chip deosebit .