Traditii si obiceiuri de Sfintul Nicolae

Sf. Nicolae este al doilea sfânt făcut de Dumnezeu, care stă alături de Părintele ceresc, în stânga Lui, şi în noaptea către Sf. Vasile, Dumnezeu şi cu Sf. Neculai stau la masă, arătându-se lumii în lumina mare, atunci când cerurile se deschid de trei ori. Dumnezeu îmbla cu oamenii şi-i învăţa, iar zilele erau sfinte şi îmblau cu el. Oamenii făceau la copii, în toată ziua câte unul, ca să fie sfinţi. În ziua întâia au făcut pe Sfântul Niculai, a doua zi pe Sfânta Varvara, şi tot aşa au făcut, până ce s-a încheiat anul şi au ajuns iară la ziua Sfântului Niculai. Sf. Neculai stă la miazăzi, deoarece pe la 6 decembrie soarele răsare de către miazăzi, iar de la această zi, după credinţa poporului, soarele, alungat de Sfântul Neculai, începe să răsară tot mai spre miazănoapte, până pe la Sf. Toader, care îl opreşte şi-l alungă spre miazăzi. Sf. Nicolae e milostiv faţă de săraci, ajută văduvele şi orfanii şi dăruieşte bani tuturor oropsiţilor. …Dătător de bogăţie, de noroc tuturor, dă mai ales noroc fetelor sărace, pe care le mărită.Fetelor orfane şi sărace le aruncă pe fereastră trei pungi de galbeni. Era un creştin odată care avea trei fete mari (…). Şi omul acela era fără seamăn de sărac (…). Văzându-se sărmanul într-atât de strâmtorat, se gândi în toate chipurile şi nimic nu-i trecu altceva în minte decât că trebuie să-şi trimită fetele după câştig. Dar Sf. Neculai aflase de aceasta, aşa că în ajunul zilei dintâi, când fata cea mare trebuia să-şi pângărească cinstea, aruncă în casa omului sărac o pungă plină cu o sută cincizeci de galbeni… Sf. Neculai a oprit apele când a fost potopul, altfel îneca corabia. Se spune că Sf. Nicolae a fost corăbier, îndeletnicindu-se cu negoţul pe apă şi cu prinsul peştelui. Într-un rând, stârnindu-se o furtună mare, corabia lui s-a prăvălit în apă şi o mulţime de oameni s-au înecat, scăpând dintre toţi numai dânsul. Atunci Sf. Nicolae a început să se roage fierbinte lui Dumnezeu, şi Dumnezeu s-a milostivit şi toţi cei înecaţi au înviat. De aceea, când ai să treci vreo apă mare, fă-ţi cruce la margine şi roagă-te sfântului Nicolae, că el este mai mare peste ape. În mod tradiţional, în noaptea  spre 6 (19)decembrie, copiii primesc daruri sub forma de bomboane, prăjituri, mere, portocale şi nuci. În ajunul zilei de Sfântul Nicolae, copiii îşi pun ghetuţele lustruite la uşă pentru ca Moşul să le umple cu daruri. În unele locuri din Olanda se mai păstrează obiceiul saboţilor de lemn în care copiii primesc darurile. Înainte, copiii din mănăstiri agăţau şosetele la uşă cu scrisori pentru Sfântul Nicolae în care se lăudau cât de cuminţi au fost.  În unele zone, Moşul aduce şi crenguţe argintii, vopsite cu bronz, pentru copiii neascultători. În lumea populară, sărbătoarea prefigurează victoria binelui asupra răului şi a luminii asupra întunericului, astfel că în părţile Bucovinei se crede că Sân Nicoară poate fi vazut în noaptea de Anul Nou, când cerurile se deschid de trei ori. Ca şi de Sfântul Andrei, si în ziua Sfantului Nicolae se aduc în casă crenguţe de pomi fructiferi, care se păstrează în apă până de Anul Nou. Daca vor înflori până atunci, înseamnă că anul care vine va fi unul bogat, plin de roade şi satisfacţii. Ca sfânt, se ştie că Moş Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele decât cu recompensele. Conform tradiţiei creştine, el pedepsea pe cei care se abăteau de la dreapta credinţă, lovindu-i cu nuiaua peste mâini.