Ce sa facem atunci cand nu ne mai putem ruga?

    Era o vorbă pe la noi care zicea: “Nu te rogi de sfântul care nu te ajută”. Rugăciunea este arătarea nădejdii şi nimicirea deznădejdii. Să ne gândim la un […]

ruga4    Era o vorbă pe la noi care zicea: “Nu te rogi de sfântul care nu te ajută”. Rugăciunea este arătarea nădejdii şi nimicirea deznădejdii. Să ne gândim la un om din Sfânta Evanghelie, şi anume, la tatăl fiului lunatic! După ce s-a dus la Apostoli şi nu l-au putut ajuta, a mers la Domnul Hristos şi i-a zis: „De poţi ceva, ajută-ne nouă, fie-Ţi mila de noi!” Prin urmare,. în momentul în care s-a prezentat la Domnul Hristos cu o rugăminte, s-a prezentat cu nădejdea că Domnul Hristos ar putea să-l ajute, dar nu avea şi siguranţa.

Numai că, de multe ori, rugăciunea pe care o facem noi nu este la măsura ia care trebuie să fie şi Dumnezeu, ştiind mai bine ce ne este nouă de folos, nu ne dă ceea ce-l cerem. Ne dă, însă, posibilitatea să stăruim în rugăciune si e bine să stăruim şi să nu ne pierdem nădejdea. Cândva tot ne ajută Dumnezeu şi, dacă nu ne ajută cum vrem noi, ne ajuta cum ştie El să ne ajute. Oricum, faptul de a te ruga lui Dumnezeu este un câştig. Te părăseşte duhul rugăciunii când eşti sătul de rugăciune. Eu cunosc oameni care ajung să se sature de rugăciune, pentru că se roagă nepotrivit, neechilibrat, se obosesc în rugăciune. Duhul rugăciunii trebuie menţinut şi insistat pentru el, dar nu aşa, cu „hei-rup”, ci cu echilibru.

Totdeauna am privit lucrurile in perspectiva naturii. Nu vezi în natura niciun salt: totul merge lin, totul merge echilibrat, liniştit, la timpul său. Aşa trebuie să se încadreze şi omul in viaţa duhovniceasca: cu nădejdea în Dumnezeu, cu siguranţa mai-binelui, cu angajare pentru mai bine.

Parintele Teofil Paraian
crestinortodox.ro