Coltisorul de Rai al bisericii noastre

    Pentru fiecare dintre noi raiul este văzut cu o alta perspectiva. Însă cu toții îl înțelegem ca un lucru bun, unde fericirea pune stăpânire pe univers și Tristețea este astupata de norii bucurii. Unii pot vedea raiul înconjurat de oameni dragi, alții împodobit cu flori și pomi colorați, sau unde Clopotele se aud de dimineața anunțând un nou început al vieții. Nimeni nu poate spune cum este raiul in adevăratul sens al cuvântului, însă in fiecare zi, ograda bisericii noastre devine o noua poarta spre rai, locul in care te simți aproape de oameni, unde auzi râsetele îngerașilor și unde vezi pe îndelete cum aleargă copiii pentru a prinde razele soarelui. Frumoasa viata, unde mereu ai un loc de regăsire spirituală, unde fiecare floare are simbolul său, unde petalele reapar după ploile liniștite de vară.

Natura este darul lui Dumnezeu pentru om. Ea este cea care ne hrănește mental și spiritual. Omul nu înțelege câtă importanță are natura asupra lui decât după ce Dumnezeu nu trimite ploi pentru ca ele sa crească, iar atunci înțelegem că natura este cea care ne tine in viață.

Stând in ograda bisericii, am asociat omul cu o floare. Are nevoie de mângâiere și atenție pentru a crește, dacă nu o uzi, începe să se ofilească și își pierde din maiestate. Exact ca și omul, apare dintr-o sămânță, crește, se dezvoltă, dar după un timp se ofilește, se oprește din a își mai arăta adevăratele petale ale vieții. Florile sunt poeziile pământului, ele se desprind de Tristețe și crează o ambianta plină de iubire. Biblia spune: “Dragostea indelung rabda; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieste, nu se lauda, nu se trufeste.” (Corinteni 13,4),,Doxologia”

De la acest citat se împraștie sentimentele. Dumnezeu ne-a dat dragostea ca sa o trăim drept un sentiment. Un sentiment plin de importantă in aceasta lume. Prima dată, pruncul întâlnește sentimentul de dragoste cu Dumnezeu. Dumnezeu îl impânzeste cu trăiri și calități. Apoi copilul înțelege iubirea față de mamă, unde sentimentele sunt prea puternice pentru a fi redate. Dacă ne gândim, iubirea se indelata de la Dumnezeu. Așa cum el a pus stăpânire și a creat lumea in 7 zile, și noi avem 7 iubiri. De mama, de patrie, de natura, familie, copii, viată, și in primul rând față de Dumnezeu. Aceste sentimente puternice sunt găsite intr-un singur loc, unde te desprinzi de lumea ce te înconjoară și ești doar tu cu tot ce iubești mai mult pe acest Pământ. Acel loc feeric este colțul de Rai al bisericii noastre. Unde fiecare floare are povestea sa.

 Catalina Dascalescu