Hameiul, un calmant natural

Hameiul este utilizat în diverse tratamente, ajutând la reglarea tulburărilor nervoase, la vindecarea unor afecţiuni gastrice şi reumatismale, dar este intens utilizat şi în alte domenii.

Proprietăţile terapeutice ale conurilor de hamei, stabilite în decursul timpului, vizează o mare diversitate de afecţiuni:

– neurosedative, somnifere, hipnotice, calmante la nivelul sistemului nervos;

– stomahice, antibacteriene, antiseptice, bacteriostatice asupra germenilor gram-pozitivi;

– antivomitive, antispastice;

– vermifuge, antihelmintice;

– antitusive;

– hipotensive, regeneratoare sanguin, depurative ale sângelui;

– diuretice şi calmante;

– tonic-amare, eupeptice şi aperitive;

– vitaminizante, antiscorbutice, relaxante, aromatizante;

– mineralizante şi fortifiante.

Există o imensitate de aplicaţii în tămăduirea multor boli:

– în reglarea tulburărilor nervoase au efecte în caz de insomnie, nevroze, stări de excitaţie, ameţeli, depresie psihică, stări de nelinişte şi de panică, fobii, melancolie, anxietate, delirium tremens, Parkinson, tulburări emoţionale;

– în bolile aparatului digestiv acţionează pentru vindecarea următoarelor afecţiuni: gastrite prin stimularea secreţiilor gastrice, steatoză hepatică, insuficienţă biliară, indigestii, crampe stomacale, balonări cu gaze intestinale, lipsa poftei de mâncare şi paraziţi intestinali;

– în bolile pulmonare acţionează contra tusei spastice, bronşite şi mai ales tuberculoză, distrugând bacteria Mycobacterium tuberlosis;

– contra reumatismului şi poliartrozelor, hameiul acţionează ca un puternic antiinflamator articular. Prin calmarea sistemului nervos central se reduce senzaţia de dureri la bolnavii de reumatism şi gută.

Tot pentru tratamente interne, hameiul poate fi folosit în scopul de a combate alcoolismul, obezitatea, anemia, atonia generală, avitaminozele (îndeosebi scorbutul), rahitismul şi starea de convalescenţă.

În uz extern este eficace în tratarea diferitelor afecţiuni dermatologice (dermatoze, acnee, eczeme, herpes, pecingine, seboree, cancer de piele), precum şi în masaje în caz de dureri reumatice şi gută.

Preparate pentru uz intern

– infuzie dintr-o lingură conuri uscate şi mărunţite la 200 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 10-15 minute şi se beau trei căni în cursul zilei, ultima înainte de culcare, având efecte calmante, diuretice, anafrodiziace, mai ales la persoane cu insomnii cronice şi nevroze. Consumată zilnic, infuzia acţionează în tratarea tuberculozei (efect bacteriostatic) şi a bronşitelor, dar şi în afecţiuni de ficat şi de stomac (uşurarea digestiei, lipsa poftei de mâncare);

– infuzia concentrată din 6 conuri uscate în 100 ml apă clocotită serveşte la pulverizarea tenurilor acneice sau grase şi ca stimulator al creşterii părului;

– decoct din amestec, în părţi egale, cu conuri de hamei, rădăcini de valeriană şi frunze de roiniţă; o lingură amestec se fierbe în 200 ml apă timp de 5 minute, se lasă acoperit 10-15 minute şi se bea călduţ la culcare ca sedativ şi somnifer;

Tratamente externe:

– infuzie din 10 g conuri uscate şi mărunţite la 200 ml apă clocotită; se foloseşte sub formă de comprese pe piele pentru ulceraţii canceroase, acnee, tenuri grase, seboree, tonifierea părului;

– băile terapeutice, cu aceleaşi acţiuni, se prepară din 6 linguri conuri uscate şi mărunţite puse la macerat în patru litri apă, la temperatura camerei, timp de 8-10 ore (de dimineaţă până seară); se strecoară şi se face îmbăierea timp de 20 minute în apă caldă;

– maceratul preparat pentru baie se poate folosi şi contra căderii părului şi a mătreţii prin ultima clătire după spălarea pe cap, mai ales la persoanele la care alopecia este accentuată pe fond de stres.

– conurile verzi se pun într-un săculeţ de tifon seara pe perna de dormit, în dreptul nasului, pentru a provoca un somn imediat şi profund sau se aplică pe locurile dureroase (sciatică, lumbago, spondilită).
sursa:http://ziarullumina.ro/