Painea spre fiinta sau painea cea de toate zilele?

Rugaciunea Tatal nostru este rostita diferit in biserici. Atunci cand vine vorba de a patra cerere din aceasta rugaciune, in unele biserici credinciosii spun “Paine noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi”, in vreme ce in altele se rosteste “Paine noastra cea de toate zilele da-ne noua astazi”.

Dar nu doar in biserici exista aceasta diferenta, ci si in Bibliile ortodoxe romane. In editia sinodala cererea a patra este tradusa prin: “Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi”, in timp ce editia jubiliara prin: “Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi”.

Diferenta este data de traducerea termenului epiousion, cuvant care poate exprima atat latura materiala cat si pe cea spirituala a substantivului paine.

Unii comentatori spun ca daca celelalte sase cereri din Rugaciunea Domneasca vizeaza partea spirituala: 1) sfinteasca-se numele Tau; 2) vie imparatia Ta; 3) faca-se voia Ta precum in cer si pe pamant; 5) si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri; 6) si nu ne duce pe noi in ispita; 7) ci ne izbaveste de cel rau, a patra cerere are in vedere partea materiala. Din acest motiv corect ar fi sa se traduca prin “Painea noastra cea de toate zilele”.

Alti comentatori afirma ca e adevarat ca omul este alcatuit din doua naturi: spirituala si materiala (suflet si trup), dar este chemat sa sfinteasca trupul. Astfel, ei sustin ca painea ar avea un sens spiritual, chiar euharistic si corect ar fi sa se traduca prin “Painea noastra cea spre fiinta”.

IPS Bartolomeu Anania spune in comentariul sau la Rugaciunea Domneasca: “Prin aceasta rugaciune Ii cerem lui Dumnezeu sa ne dea painea (adica hrana materiala) pentru o zi, atat cat ne trebuie astazi, ceea ce se leaga de indemnul Mantuitorului: Nu va ingrijorati spunand: Ce vom manca? sau: Ce vom bea? sau: Cu ce ne vom imbraca? – deoarece pe toate acestea paganii le cauta -; ca stie Tatal vostru cel ceresc ca aveti nevoie de toate acestea. Ci cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui, si toate acestea vi se vor adauga. Prin urmare, cerand si dobandind necesarul, evitam stresul goanei dupa acumulari si imbuibare”. Dar tot el face precizarea ca “Painea euharistica se obtine din painea materiala, sub forma de prescura”. Iar daca ne aducem aminte de minunea inmultirii celor cinci paini si doi pesti in pustie, aflam ca Domnul a frant painea, chip al adevarului ca Se jertfeste de buna voie pentru noi.

In concluzie, faptul ca avem doua traduceri pentru a patra cerere, e o invitatie in a privi painea pe care o cerem zilnic atat in sensul ei material, cat si spiritual. O chemare in a nu desparti hrana duhovniceasca de cea trupeasca.

Adrian Cocosila

www.crestinortodox.ro